Gaze în Marea Neagră: Potențial economic și riscuri geopolitice
Exploatarea gazelor din Marea Neagră ar putea transforma România într-un producător regional, însă proiectul se confruntă cu provocări geopolitice semnificative. Experții atrag atenția asupra vulnerabilităților din Zona Economică Exclusivă (ZEE) și a incertitudinilor legate de aplicarea articolului 5 al Tratatului NATO în această arie. Proiectul Neptun Deep este considerat esențial pentru securitatea energetică națională și europeană.
Potențialul economic al proiectului Neptun Deep
Estimările pentru zăcământul din perimetrul Neptun Deep indică rezerve de peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Producția anuală, preconizată să înceapă în 2027, ar putea ajunge la 5-6 miliarde de metri cubi. Acest volum ar reduce dependența României de importuri și ar permite injectarea gazului direct în rețeaua națională, cu posibilitatea de a alimenta pe termen mediu și piețele europene. Consorțiul OMV Petrom – Romgaz dezvoltă proiectul, OMV Petrom având rolul de operator.
Amploarea strategică a proiectului a fost subliniată de Cristian Diaconescu, care a menționat că exploatarea necesită tehnologie avansată. „Exploatările hidrocarburilor din zona economică exclusivă presupun o exploatare la foarte mare adâncime. Deci este nevoie de o companie foarte mare cu capacități tehnologice și care în liniște ar urma să facă o astfel de activitate. Odată ce această exploatare din 2027 va deveni funcțională, gazul din Marea Neagră împreună cu resursele din hidrocarburi din Norvegia ar acoperi tot necesarul european. Dilema strategică este una enormă”, a declarat acesta.
Delimitarea juridică și drepturile suverane
Implicațiile de securitate ale proiectului sunt strâns legate de statutul juridic complex al apelor maritime. Cristian Diaconescu a detaliat diferența dintre marea teritorială și Zona Economică Exclusivă, amintind de disputa cu Ucraina privind delimitarea frontierelor. După cinci ani de negocieri fără rezultat, cazul a fost soluționat de Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
„Am negociat delimitările în ceea ce privește marea teritorială, platoul continental, Zona Economică Exclusivă, zona contiguă, o serie de termeni complicați din dreptul mării, timp de cinci ani cu Ucraina, alături de frontiera fluvială și terestră. Nu am reușit să ajungem la o soluție, s-a mers la Haga, la Curtea Internațională de Justiție și acolo s-a luat decizia în ceea ce privește această împărțire a mării”, a precizat Diaconescu. Decizia Curții stabilește că marea teritorială a României, unde statul are drepturi suverane depline, se întinde pe 12 mile marine de la țărm. Zona Economică Exclusivă se află dincolo de această limită, până la 200 de mile, iar aici drepturile suverane sunt limitate la exploatarea resurselor și pasajul navelor.
Vulnerabilități de securitate și provocări geopolitice
Această diferență de statut juridic generează vulnerabilități. Cristian Diaconescu a avertizat că România s-ar putea vedea nevoită să gestioneze singură eventuale agresiuni în Zona Economică Exclusivă. „Din această perspectivă, dacă cineva privește cu rea-credință din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional pot să apară probleme pe care trebuie să le rezolvăm singuri”, a subliniat el.
Anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia complică situația, deoarece peninsula reprezintă un punct de referință în delimitarea perimetrelor maritime și poate genera interpretări ostile. „În momentul în care se fac aceste împărțiri se au în vedere zonele cele mai adânci în mare de la care se construiește un astfel de perimetru. Una dintre aceste zone este peninsula Crimeea. Din această perspectivă poate exista o interpretare de rea-credință în ceea ce privește drepturile suverane ale statelor cu un impact în legătură cu acest partaj”, a adăugat Diaconescu.
Incertitudinea protecției NATO și nevoia de reînarmare
Aplicarea articolului 5 al Tratatului NATO în Zona Economică Exclusivă este incertă, a afirmat expertul în politică externă George Scutaru. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, el a explicat că nu este clar dacă ZEE beneficiază automat de protecția colectivă a alianței. Articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Scutaru a subliniat că România trebuie să accelereze programul de reînarmare. O capacitate militară robustă este considerată necesară pentru a descuraja eventuale provocări din partea Federației Ruse în Marea Neagră. Dezvoltarea capabilităților proprii de apărare devine esențială pentru protejarea intereselor economice și strategice ale țării, având în vedere incertitudinea juridică legată de ZEE.
