Guvernul majorează TVA-ul și îngheață salariile pentru a reduce deficitul de 6,2%
Deficit de 6,2%: Guvernul crește TVA și îngheață salarii pentru a tăia 18,7 miliarde lei
Guvernul strânge cureaua cum n-a mai făcut-o de la criza din 2010. Cu o datorie publică ce a depășit pragul de 60% din PIB și o țintă de deficit bugetar de 6,2% pentru 2026, Executivul condus de Ilie Bolojan a pus pe masă un plan de ajustare fiscală de 18,7 miliarde de lei. Pachetul de măsuri este dur: TVA crește, impozitele pe dividende se majorează, iar salariile bugetarilor și pensiile vor crește limitat. Planul, pe hârtie, pare solid. Dar analiștii avertizează că economia riscă să intre în blocaj, iar sindicatele acuză un buget construit pe „sacrificiul populației”.
Ce aduce bugetul pe 2026?
Proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor se sprijină pe doi piloni: creșterea veniturilor și controlul strict al cheltuielilor. Strategia vine după ce datoria publică este proiectată să continue să urce, de la aproximativ 61,8% din PIB în 2026 la circa 63,9% în 2029. Consolidarea fiscală se bazează pe un set de măsuri introduse încă din 2025, ale căror efecte se vor simți din plin acum.
Pe lista majorărilor de taxe se află creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor pentru combustibili, tutun și alcool, și o creștere a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. În același timp, se extinde baza de impozitare pentru taxele pe proprietate și se înăsprește regimul fiscal pentru microîntreprinderi. Cu aceste măsuri, Guvernul speră să aducă veniturile bugetare la 36% din PIB, față de 34,7% anul trecut.
La capitolul cheltuieli, se trage frâna de mână. Proiectul prevede limitarea creșterii salariilor din sectorul public și a pensiilor. Singura veste bună vine din zona investițiilor, unde se alocă un nivel record de 8% din PIB, echivalentul a 164 de miliarde de lei, pentru a susține creșterea economică.
Sacrificii pentru populație, critici de la sindicate
Pachetul de măsuri nu a rămas fără ecou. Reprezentanții Sindicatului angajaților de la Palatul Victoria critică dur proiectul, susținând că „ridică serioase semne de întrebare”. Aceștia acuză un buget „construit pe ipoteze fragile și pe sacrificiul populației”. Criticile vin în contextul în care majorarea taxelor și inflația persistentă pun o presiune uriașă pe puterea de cumpărare.
„Riscul privind realizarea veniturilor rămâne ridicat, având în vedere istoricul României și ipotezele ambițioase incluse în buget”, arată o analiză a economiștilor de la ING.
De altfel, datele macroeconomice recente confirmă prudența consumatorilor. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,5% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, marcând cel mai slab început de an din 2010 încoace. Scăderea a fost vizibilă la toate categoriile, dar mai ales la produsele nealimentare, semn că românii au tăiat drastic din cheltuielile care nu sunt esențiale.
Economia, pe muchie de cuțit
Guvernul și-a construit bugetul pe o prognoză de creștere economică de 1% și o inflație medie de 6,5% pentru 2026. Analiștii independenți sunt însă mult mai pesimiști. Experții ING, de pildă, văd o creștere economică mai apropiată de 0,6%, tocmai din cauza impactului pe care măsurile de austeritate îl vor avea asupra cererii interne. Ei consideră prognoza guvernamentală drept „optimistă”.
Nici la capitolul inflație veștile nu sunt mai bune. Proiecția ING indică o rată medie de 7,6%, cu un punct procentual peste estimarea oficială, pe fondul presiunilor venite dinspre prețurile la energie și petrol. Practic, România se confruntă cu un context stagflaționist: creștere economică anemică, însoțită de o inflație ridicată. Acest mix este cel mai periculos pentru stabilitatea financiară a țării și pentru nivelul de trai al populației.
Banii europeni, colacul de salvare?
O parte semnificativă din planul Guvernului se bazează pe absorbția fondurilor europene. Investițiile record de 164 de miliarde de lei depind masiv de banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR). Problema? Anul 2026 este ultimul an pentru implementarea majorității proiectelor finanțate prin acest program. Orice întârziere sau eșec în atragerea acestor fonduri ar pune o presiune suplimentară pe bugetul național și ar frâna și mai mult creșterea economică.
Analiștii subliniază că provocările majore nu mai țin de designul fiscal, ci de capacitatea administrativă a statului de a pune în aplicare măsurile și de a absorbi banii europeni. „Dependența puternică de fondurile europene poate fi privită atât ca un avantaj, cât și ca un potențial pericol”, notează raportul ING. Succesul acestui buget de austeritate va depinde, în final, de voința politică și de eficiența administrației. Anul 2026 se anunță, astfel, a fi unul „decisiv pentru restabilirea sustenabilității fiscale”, dar și un test de anduranță pentru economie și pentru români.
