În România, îndemnizaţiile de merit vor fi suportate din veniturile proprii ale spitalului public, cu condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget, arată proiectul de OUG consultat de Economica.net.
Această îndemnizaţie va fi de cel mult șase salarii minime brute pe economie
Valoarea maximă anuală a indemnizaţiei de merit acordată unui angajat din spitalele publice care performează va fi de cel mult șase salarii minime brute pe economie pe an.
Cuantumul maxim al indemnizaţiei de merit se va ridica la 24.300 de lei pentru anul 2025, dacă ne raportăm la valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare acum, cu precizarea că decizia executivului nu a fost încă oficializată şi avem insuficiente informaţii despre momentul în care va începe acordarea efectivă a acestor premii.
Autoritățile publice locale vor putea participa la finanțarea cheltuielilor de personal aferente indemnizațiilor de merit, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale, indiferent de subordonarea spitalelor publice.
Ce prevede proiectul de OUG care modifică şi completează Legea Sănătăţii?
Astfel, „Spitalele publice au obligația de a monitoriza și evalua anual indicatorii de performanță la nivel de secție, compartiment, laborator, serviciu medical și ambulatoriu integrat, precum și la nivelul personalului de specialitate medico-sanitar din cadrul acestora.
Spitalele publice pot acorda, din veniturile proprii, cu condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget, pe baza evaluării rezultatelor, indemnizații de merit personalului de specialitate medico-sanitar, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile de bază și al căror cuantum anual nu poate depăși șase salarii minime brute pe economie„.
Indicatorii de performanță, metodologia de evaluare, precum și condițiile de acordare a indemnizațiilor de merit se vor aproba prin ordin al ministrului sănătății care se va emite în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență aflată acum în stadiul de proiect.
Cum arată acum, indicatorii de performanţă?
„Spitalele publice funcționează într-un model închis, fără presiunea performanței, ceea ce le face să fie rezistente la schimbare și la implementarea unor soluții inovatoare pentru creșterea calității îngrijirii pacienților. Nu există diferențiere salarială în funcție de performanță, ceea ce înseamnă că medicii și asistenții medicali sunt remunerați uniform, indiferent de calitatea actului medical sau de implicarea lor în activitatea clinică și de îmbunătățire a proceselor medicale. Aceasta creează o lipsă de motivație profesională, care afectează productivitatea și dorința de progres în rândul cadrelor medicale„, explică guvernul în nota de fundamentare a proiectului de OUG consultat de Economica.net.
Lipsa unui sistem de evaluare şi de premiere a performanței în spitalele publice descurajează excelența și face dificilă menținerea personalului de înaltă calificare în sistemul public de sănătate. În absența unor mecanisme de stimulare a celor mai performanți profesioniști, spitalele publice pierd constant cadre medicale valoroase, care migrează către sectorul privat sau către sisteme de sănătate din alte ţări, recunoaşte executivul.
Nu există în spitale o cultură a îmbunătățirii continue bazată pe analiza rezultatelor și adaptarea strategiilor de tratament și management. În condițiile în care spitalele nu sunt supuse unor evaluări sistematice, nu se creează nici presiunea necesară pentru adoptarea unor măsuri de creștere a calității serviciilor medicale, recunoaşte deschis executivul.
Multe cadre medicale aleg să se limiteze la un nivel minim de efort
Fără un mecanism clar care să stimuleze implicarea în activități suplimentare de educație medicală continuă, cercetare sau îmbunătățire a protocoalelor de tratament, multe cadre medicale aleg să se limiteze la un nivel minim de efort, suficient doar pentru a-și îndeplini obligațiile de bază, adaugă executivul.
Lipsa de transparență privind performanța spitalelor și a personalului sanitar subminează încrederea populației în sistemul de sănătate și conduce la migrarea „tot mai accentuată a pacienților către sectorul privat”, spune guvernul.
În concluzie, fără o schimbare fundamentală în modul în care este evaluată și recompensată performanța, spitalele publice din România vor continua să funcționeze într-un model rigid, lipsit de competitivitate și eficiență, cu consecințe negative atât asupra calității serviciilor medicale, cât și asupra satisfacției pacienților și motivației personalului sanitar, a conchis guvernul în nota de fundamentare a proiectului de act normativ analizată de Economica.net.
Sursa – www.economica.net
