ÎCCJ a sesizat CCR privind noul Cod de procedură penală. Decizia blochează promulgarea legii.

Un număr de 96 de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale privind modificările aduse Codului de procedură penală. Decizia a fost luată miercuri în Secțiile Unite și vizează blocarea promulgării legii PL-x nr. 228/2026, act normativ care ar altera fundamental modul în care se desfășoară procesele penale în România.

Dincolo de articole de lege, miza reală este uriașă pentru orice cetățean care ajunge în fața instanței. Dacă legea trece în forma actuală, judecătorul de fond nu va mai putea elimina probele obținute ilegal de anchetatori, iar inculpații vulnerabili riscă să fie judecați fără să știe măcar când au termen. vorbim despre o limitare drastică a dreptului la apărare.

Probleme majore în camera preliminară

Modificarea Codului de procedură penală a fost mereu un teren legislativ minat. Jurisprudența anterioară a CCR a stabilit clar că legalitatea probelor poate fi cenzurată și în faza de judecată, nu doar în faza camerei preliminare (filtrul inițial al dosarului). Acum, parlamentarii au încercat să schimbe complet această regulă procesuală.

RecomandariICCJ sesizează CCR pentru legea Codului de procedură penală. Judecătorii contestă noile reguli

Iar instanța supremă a reacționat imediat. Judecătorii atrag atenția că noile reguli privind reunirea și disjungerea cauzelor forțează judecătorul de cameră preliminară să analizeze indirect fondul dosarului, deși el trebuie să verifice doar legalitatea urmăririi penale. Așa cum detaliază Cancan într-o analiză recentă a documentului adoptat, apar dificultăți practice imense privind restituirea cauzelor sau evitarea unor soluții contradictorii.

Lovitură pentru dreptul la apărare

O altă inovație legislativă contestată ferm este eliminarea citării părților la termenele ulterioare din camera preliminară. Legea propune ca părțile „să urmărească parcursul dosarului”. în practică? Magistrații explică faptul că regula este vagă și lovește direct în persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime sau oameni fără acces la internet ori competențe digitale.

Și totuși, cea mai dură critică vizează regimul probelor. Introducerea caracterului definitiv al concluziilor judecătorului de cameră preliminară înseamnă că instanța de fond este, practic, legată de mâini. Judecătorii subliniază că instanța ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal, limitând rolul magistratului în înfăptuirea justiției.

RecomandariDecizia unui procuror şi rolul unui avocat în procedura de contestare a acestei decizii

Cifrele vorbesc de la sine.

„La data de 22 mai 2026, ora 11:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, Cu participarea unui număr de 96 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare.” – Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite

Ce urmează la Curtea Constituțională

Magistrații argumentează că au intervenit procedural tocmai pentru a evita un haos judiciar generalizat în instanțele din țară.

„Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată.” – Înalta Curte de Casație și Justiție, Motivare

Dar ce se întâmplă mai departe? Mingea este acum exclusiv în terenul judecătorilor constituționali. Curtea Constituțională urmează să stabilească un termen pentru judecarea sesizării, iar până la pronunțarea unei decizii definitive, modificările aduse Codului de procedură penală rămân blocate și nu pot fi promulgate.

RecomandariAdevarul ascuns despre cel mai sangeros criminal roman. Cifrele reale din dosarul lui Berila