ICCJ suspendă comitetul lui Bolojan pentru legile justiției invocând un exces de putere

Lovitură de teatru în justiție. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a suspendat decizia premierului Ilie Bolojan privind înființarea Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei. Decizia, anunțată miercuri, 25 martie 2026, este definitivă și pune pe pauză imediat activitatea acestui organism controversat.

Un posibil exces de putere

Secţia de Contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025, inițiată de prim-ministru. Motivul? Instanța supremă a constatat „un posibil exces de putere în modul de constituire şi funcţionare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalităţii şi separaţiei puterilor în stat”. Pe bune, cum a fost posibilă o astfel de inițiativă fără o bază legală solidă?

Iar judecătorii au fost foarte clari în motivarea lor, semnalând derapaje grave.

RecomandariÎnalta Curte condusă de Lia Savonea desființează comitetul de reformă al lui Bolojan

Semnal pentru clasa politică

Hotărârea ÎCCJ nu este doar o simplă decizie administrativă, ci reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfăşoare strict în cadrul constituţional şi legal, fără abuzuri de autoritate. Numai că premierul Bolojan (aflat la conducerea Guvernului de anul trecut) pare să fi ignorat aceste principii fundamentale în graba de a modifica legile justiției.

Activitate suspendată imediat

Efectul este unul drastic și fără echivoc.

Decizia Înaltei Curți este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității acestui comitet. Asta înseamnă că organismul înființat de Guvern nu mai poate funcționa sub nicio formă, fără nicio cale de atac. Dar ce se va întâmpla acum cu mult-discutata reformă a justiției?

RecomandariÎCCJ dă în judecată Guvernul Bolojan pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești

În acest context, ÎCCJ subliniază „importanţa transparenţei, a respectării procedurilor democratice şi a consultării reale a tuturor actorilor relevanţi în procesul de reformă a justiţiei”.