În legea moștenirii este inclus un demers de protejare pentru soţul supravieţuitor

De Jurnalul Național Actuale Familie și relații 127 citiri
3 min citire




În contextul prevederilor Codului Civil din România, moștenirea este clasificată în două categorii distincte: moștenirea legală și cea testamentară. Într-un demers de protejare a soțului supraviețuitor, legea stabilește anumite drepturi în privința împărțirii averii.

Colateralii au drepturi până la gradul al patrulea inclusiv

Din informaţiile din Articolului 963 din Codul Civil, moștenirea legală revine, în ordine, soțului supraviețuitor și rudelor decedatului, inclusiv descendenților, ascendenților și colateralilor, după caz. Descendenții și ascendenții au dreptul la moștenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, transmite Fanatik.

Însă, în absența unui moștenitor legal sau testamentar, averea defunctului revine comunei, orașului sau municipiului, după caz.

În ceea ce privește moștenirea testamentară, legea precizează că persoana care va primi averea, banii și bunurile acumulate de defunct în timpul vieții a fost deja desemnată. Procedura este simplificată în acest caz.

În ierarhia moștenitorilor colaterali, adică rudele cu drept la moștenire, prioritizarea este stabilită în funcție de clasele de rudenie. Descendenții (copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit) au prioritate în clasa întâi.

În clasa a doua se regăsesc ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora, până la al patrulea grad inclusiv). Clasa a treia include ascendenții ordinari, adică rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului.

În plus, legea mai arată că în clasa a patra se numără colateralii ordinari. Ei sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia colateralilor privilegiaţi.

Iar, Codul Civil stipulează că în cazul dezmoștenirii unor rude din clasa cea mai apropiată, moștenirea rămasă este atribuită rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pentru a o primi. În cadrul fiecărei clase, moștenirea este distribuită în mod egal între rudele de gradul cel mai apropiat.

Cota soțului supraviețuitor privind moștenirea

În situația soțului supraviețuitor, acesta moștenește pe soțul decedat doar dacă nu există o hotărâre de divorț definitivă la data deschiderii moștenirii. Cota soțului supraviețuitor variază în funcție de concurența cu alte clase de moștenitori legali.

Astfel, cota soțului supraviețuitor în ceea ce privește moștenirea este următoarea:

-un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;

-o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

-o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

-trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

În cazul în care soții nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament.

Sursa – www.capital.ro

TAGGED: ,