Îngrijorări reînnoite în Europa: Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) reapare după o perioadă de liniște

Franța a raportat recent primele două cazuri confirmate de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS) în peste un deceniu, la pacienți care s-au întors din Peninsula Arabică. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a documentat un total de 19 cazuri de MERS la nivel global în 2025, inclusiv patru decese. Aceste informații subliniază revenirea unui virus respirator periculos care nu a mai fost prezent în Europa de mult timp.

Cazurile din Franța au fost identificate la doi bărbați cu vârsta de peste 70 de ani, care au călătorit recent în Peninsula Arabică. Diagnosticul a fost stabilit la începutul lunii decembrie. Acestea sunt primele cazuri importate confirmate în Franța după o lungă perioadă. Până acum, în total, au fost raportate patru cazuri de MERS în Franța, dintre care unul a condus la deces. Specialiștii în sănătate publică subliniază necesitatea unei supravegheri continue pentru a preveni extinderea infecției cu virusul.

MERS este provocat de coronavirusul MERS-CoV și se caracterizează printr-o severitate ridicată. Rata de mortalitate asociată acestui virus este de aproximativ 37%, ceea ce este semnificativ mai mare decât rata de mortalitate a virusului SARS-CoV-2, responsabil pentru pandemia de COVID-19. Această statistică alarmantă atrage atenția autorităților sanitare.

Deși MERS se transmite în principal de la cămilele dromader infectate la oameni, există și riscuri de transmitere în spitale, unde infecțiile pot avea consecințe severe. OMS subliniază că cele mai recente cazuri din Europa demonstrează că MERS-CoV rămâne o amenințare în regiunile cu circulație a virusului. Mobilitatea globală a călătorilor crește riscul ca virusul să ajungă în alte zone, ceea ce impune măsuri stricte de vigilență în sănătatea publică.

Autoritățile din Franța au acționat rapid după confirmarea cazurilor. Cei doi pacienți au fost izolați și monitorizați constant. O anchetă epidemiologică a fost demarată pentru a limita orice posibilă transmitere secundară, inclusiv în spitale. Toți contacții apropiați ai pacienților, atât din timpul călătoriei, cât și din mediul spitalicesc, au fost identificați și monitorizați. Până la data de 19 decembrie, nu au fost raportate alte cazuri. Analizele genetice au confirmat că tulpina virală era identică cu cele din Peninsula Arabică.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) evaluează riscul unei transmisii susținute în comunitate în Europa ca fiind foarte scăzut. Aceasta reprezintă un semnal pozitiv, având în vedere că sindromul respirator sever poate apărea oricând. Cu toate acestea, OMS observă că din ianuarie până la 21 decembrie 2025, au fost raportate 19 cazuri internaționale de MERS, dintre care patru au fost fatale. Dintre acestea, 17 cazuri au fost în Arabia Saudită, fără legături epidemiologice între ele.

Chiar dacă riscurile de epidemie extinsă în Europa sunt reduse, provocările în ceea ce privește diagnosticarea și prevenția rămân semnificative. OMS avertizează că simptomele MERS pot fi similare cu cele ale altor infecții respiratorii, cum ar fi gripa sau COVID-19. Această similitudine poate duce la diagnosticări tardive, mai ales în regiunile în care MERS nu este frecvent întâlnit.

Diagnosticarea întârziată poate permite o transmitere neobservată a virusului, mai ales în spitale. Acesta este un risc ce necesită o atenție constantă din partea sistemului de sănătate publică. OMS recomandă întărirea supravegherii epidemiologice, raportarea rapidă a cazurilor suspecte sau confirmate și asigurarea respectării măsurilor de control al infecțiilor în spitale și clinici pentru a preveni focare de boli infecțioase.

De asemenea, este esențial ca populația să evite consumul de produse crude provenite de la cămile și să limiteze contactul apropiat cu aceste animale, în special persoanele cu afecțiuni cronice sau sistem imunitar slăbit, pentru a preveni infecția cu virusul MERS.

Revenirea MERS în Europa, cu un risc global evaluat de OMS ca moderat, reprezintă un semnal de alarmă. Aceasta reiterează importanța pregătirii sistemelor de sănătate publică pentru a răspunde rapid la amenințările emergente sau reemerente. Fără un vaccin sau un tratament antiviral specific pentru MERS, vigilența devine crucială.

Sistemele de sănătate publică trebuie să fie capabile să depisteze și să reacționeze prompt la astfel de situații pentru a preveni apariția unor focare. O supraveghere epidemiologică solidă, raportarea transparentă și respectarea măsurilor de precauție, în special în rândul călătorilor din zonele afectate și al personalului medical, rămân esențiale pentru gestionarea acestui virus rar, dar cu potențial letal. Adaptarea rapidă și cooperarea internațională vor fi fundamentale în limitarea impactului unor amenințări similare în viitor.