Italia repornește centralele pe cărbune până în 2038 România le închide în 2026
Italia a decis să redeschidă centralele pe cărbune pentru a face față crizei energetice, amânând renunțarea la acest combustibil poluant până în 2038. În același timp, România își menține angajamentul ferm din PNRR de a închide toate capacitățile similare până în 2026, sub amenințarea unor penalități de miliarde de euro de la Comisia Europeană.
Decizia Romei amână cu 13 ani planul inițial de renunțare la cărbune, care prevedea oprirea totală în decembrie 2025.
Guvernul Meloni invocă o „soluție de urgență”
Guvernul de la Roma a catalogat măsura drept o alegere „corectă și responsabilă”, forțată de contextul geopolitic actual. Potrivit presei italiene, criza energetică a fost cauzată de războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, un conflict care a blocat importurile vitale de petrol și gaze din țările din Golf, în special din Qatar. Cum Italia depinde masiv de importuri pentru a-și asigura necesarul energetic, guvernul condus de Giorgia Meloni mizează acum pe centralele pe cărbune ca pe o „soluție de urgență” ce poate fi reactivată în perioade de criză.
Ministrul pentru Afaceri Europene și PNRR, Tommaso Foti, a explicat public că toate sursele de energie trebuie utilizate, cel puțin pe termen scurt, pentru a răspunde situației. Decizia vizează direct patru mari centrale care vor rămâne în funcțiune: una la Brindisi (deținută de Enel), una la Civitavecchia (tot a Enel) și două în Sardinia, la Fiume Santo (deținută de EP) și Portovesme (Enel). Acestea sunt încă active, dar oprirea lor definitivă era programată pentru 31 decembrie 2025, conform Planului Național de Energie și Climă.
Dar decizia Italiei nu este un caz izolat la nivel global. Amânarea suspendării centralelor pe cărbune urmează exemplul Statelor Unite, unde fosta administrație Trump a eliminat restricțiile privind emisiile, dar și al Japoniei, care a decis recent să prelungească cu un an utilizarea celei mai poluante surse fosile.
Opoziția de la Roma critică însă dur decizia. Andrea Orlando, un lider al opoziției, a numit-o o mișcare de propagandă, fără efecte practice imediate, avertizând asupra dificultăților tehnice. „Discuții periculoase și propagandă, deoarece centralele sunt oprite de ani de zile și reactivarea lor necesită timp”, a declarat acesta.
România, prinsă între PNRR și securitatea energetică
Spre deosebire de Italia, România merge înainte cu planul de decarbonare asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Orice abatere de la acest calendar ar putea costa bugetul de stat miliarde de euro, bani pe care țara riscă să îi piardă sau să îi returneze. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că țara noastră a obținut o ajustare a calendarului în urma negocierilor cu Comisia Europeană, dar termenele finale rămân ferme și obligatorii.
Calendarul este extrem de strict și nu lasă loc de interpretări.
„Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, calendarul de retragere a capacităților energetice pe bază de cărbune a fost ajustat, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 să fie retrase suplimentar 710 MW”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, citat de Mediafax.
Nerespectarea acestor angajamente ar atrage consecințe financiare majore pentru România, avertizează oficialii de la București. Ministerul Energiei a detaliat miza uriașă a respectării acestui jalon din PNRR, legat direct de încasarea tranșelor de bani europeni. Este vorba de „aplicarea unei penalizări maxime echivalente cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2, în valoare de 1,8 miliarde de euro”.
Și riscurile nu se opresc aici. Pe lângă blocarea plăților din cererile aflate în analiză și a celor viitoare, neîndeplinirea obligațiilor poate atrage penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro.
