Autostrada A1 cu tuneluri de urși, șantier la 60%. Risc PNRR pentru 1,8 miliarde de lei
La doi ani de la emiterea primei autorizații de construire, șantierul celui mai complex tronson de pe Autostrada Vestului (A1) a ajuns la un stadiu fizic de aproape 60%. Este vorba despre secțiunea Margina – Holdea, un segment de 13,5 kilometri care include faimoasele tuneluri pentru urși, a cărui finalizare va lega neîntrerupt centrul României de frontiera cu Ungaria.
Miza administrativă și financiară depășește simplul confort al șoferilor aflați în tranzit. Miza reală a acestor kilometri lipsă este un contract de 1,82 miliarde de lei, fără TVA, finanțat integral prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Orice întârziere dincolo de termenele stricte ale mecanismului european riscă să transforme acest proiect necesar într-o povară neașteptată pentru bugetul de stat. Ce înseamnă concret pentru infrastructura națională această conexiune? Eliminarea ultimului blocaj major de pe ruta Boița – Nădlac, un traseu de peste 360 de kilometri esențial pentru logistica și exporturile românești.
Situația acestui lot este o lecție clasică de blocaj administrativ. Așa cum s-a întâmplat în 2017 cu inaugurarea parțială a lotului 2 din Autostrada Lugoj – Deva, autoritățile au deschis circulația pe 15 kilometri, dar au lăsat pur și simplu în conservare alți patru kilometri construiți dincolo de nodul Margina. Restul de nouă kilometri a trebuit reproiectat complet de la zero pentru a include ecoductele cerute de acordul de mediu revizuit încă din 2013, structuri menite să evite impactul negativ asupra faunei locale.
Stadiul excavațiilor în subteran
Până la urmă, lucrurile par să se miște în teren. Datele oficiale arată că excavațiile au fost finalizate la primul tunel (T1), unde constructorul lucrează deja la montarea hidroizolației. Iar la tunelul mare (T2), săpăturile au trecut de jumătate, rămânând de excavat mai puțin de un kilometru din fiecare galerie.
Cifrele tehnice reflectă un efort ingineresc masiv. Primul tunel are o lungime de 367,5 metri pe o galerie și 415 metri pe cealaltă. Cel de-al doilea este mult mai lung, cu galerii de 1.985 de metri și, respectiv, 1.825 de metri. Dincolo de săpături, constructorul trebuie să ridice trei pasaje, cel mai mare fiind un viaduct de 1.085 de metri amplasat peste calea ferată, la capătul tunelului mic de la Nemeșești.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, se arată că progresul terasamentelor și al structurilor este vizibil, platforma fabricii de la Margina fiind deja pregătită pentru a produce cele peste 450 de grinzi de beton necesare viaductelor.
Când vom scăpa de ocolul pe drumul național
Și totuși, când vom circula efectiv pe aici?
Oficialii de la Transporturi își mențin optimismul.
„Contractul în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) este finanțat prin Planul Național de redresare și reziliență (PNRR) și trebuie finalizat anul acesta. În momentul în care secțiunea Margina-Holdea va fi deschisă, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă, de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri.” – Cristian Pistol, directorul CNAIR
E drept că pe hârtie declarațiile sună încurajator. Numai că termenul real de finalizare asumat pentru acest segment lipsă din Autostrada Lugoj – Deva este primul trimestru din anul 2027, în ciuda estimărilor care forțează o inaugurare pe final de 2026. Următoarele luni vor arăta dacă presiunea de a nu pierde fondurile europene va accelera ritmul în cele opt fronturi de lucru deschise simultan subteran, sau dacă guvernul va fi nevoit să caute soluții de finanțare alternative pentru anul viitor.
