Locatarul din vila statului plătește uneori doar 20 la sută din piață. De ce lipsesc numele din listele RAAPPS

RAAPPS a făcut publice miercuri trei liste cu imobile închiriate, dar documentele nu arată cine sunt demnitarii care locuiesc în fondul locativ de protocol și nici nu includ toate activitățile comerciale derulate în patrimoniul statului. Apar în schimb adrese, chirii și nume de chiriași persoane juridice, de la partide și ministere până la companii private.

Lista rezidențială conține doar adresele și sumele plătite pentru locuințele demnitarilor, fără identitatea titularilor. Unele contracte sunt încheiate pe perioadă nedeterminată, altele figurează „până la soluționarea situației locative”. Pentru contribuabil, miza este simplă: nu se poate verifica cine beneficiază de chirii care, potrivit expertului imobiliar Georgian Marcu, sunt la 25%-50% din valoarea de piață, iar în unele exemple chiar la 20%-30% din nivelul actual al pieței.

Diferența dintre chiria plătită și piață se vede cel mai clar în centrul Bucureștiului

Un exemplu din liste privește cabinetul parlamentar al lui Florin Manole, aflat pe Bulevardul Magheru nr. 7, București. Pentru o suprafață de 95,74 mp, chiria este de 498,81 lei și 281,43 euro, fără TVA. În aceeași zonă, Georgian Marcu susține că nivelul de piață ar fi de 1.140-1.425 euro pe lună dacă spațiul este la etaj și de 3.600-4.000 euro dacă este la parter.

Cu alte cuvinte, față de varianta minimă de piață pentru un spațiu la etaj, suma din listă este de circa trei-patru ori mai mică. Față de scenariul de parter, diferența urcă spre de zece ori. Iar asta nu este o abatere izolată, ci una dintre puținele situații care pot fi verificate public.

La aceeași adresă din București funcționează sediul PSD Sector 1, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerul Muncii, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, o PFA și patru cabinete parlamentare PSD: Florin Manole, Adrian Streinu-Cercel, Mirela Furtună și Diana Tușa.

„În primul rând, prețurile în lei și euro nu bat, nu ies aceleași sume. Nu știm exact ce e acolo. În mod normal, ar trebui să fie prețul chiriei în lei și echivalentul în euro. Apoi, niciuna din acestea nu este la nivelul pieței.”

Observația îi aparține lui Georgian Marcu, expert în imobiliare, care a analizat listele. Neclaritatea dintre sumele în lei și euro complică și mai mult verificarea veniturilor reale pe care statul le încasează din acest patrimoniu.

RAAPPS arată o parte din chiriași, dar nu și numele demnitarilor din vilele statului

Listele publicate miercuri sunt trei: una pentru persoane juridice, una rezidențială și una cu imobile neocupate. La persoane juridice apar firme precum Digi, Orange, B1, RTV, BCR, Telekom, Humanitas și Radiocom, partide ca PSD, PNL și UDMR, dar și instituții de stat, între care Ministerul Muncii, Autoritatea pentru Cetățenie, Rezervele de Stat, ANAF și Curtea de Conturi.

Numai că exact zona cea mai sensibilă public, locuințele de protocol ocupate de demnitari și foști demnitari, rămâne opacă. RAAPPS refuză din 2020 să publice listele cu foști parlamentari, miniștri și secretari de stat care locuiesc în vilele statului, invocând protecția datelor private, adică GDPR.

Potrivit Libertatea, documentele mai arată 192 de contracte pentru sucursala de administrare și întreținere a fondului funciar, 21 pentru sucursale de reprezentare și protocol, 5 pentru filiala Sinaia, județul Prahova, 1 la Cluj și 1 pentru Regie în București. Fără identitatea completă a beneficiarilor și fără explicații despre criteriile de atribuire, lista arată volumul contractelor, dar nu lămurește cine folosește efectiv activele statului.

Exemplele de chirii arată venituri sub piață într-un patrimoniu de peste un miliard de euro

Marcu dă și alte exemple de prețuri pe care le consideră mult sub nivelul pieței: Bulevardul Dacia 55, București, 80 mp pentru 358 euro; strada Drobeta 4-10, București, 100 mp pentru 373 euro; strada Eminescu, București, 120 mp pentru 217 euro pe lună. Evaluarea sa este că aceste chirii reprezintă doar 20%-30% din valoarea actuală de piață, adică o reducere de 70%-80% față de cât s-ar încasa într-o tranzacție obișnuită.

„(Bulevardul) Dacia 55, 80 de metri pătrați, 358 euro; (strada) Drobeta 4-10, 100 de metri pătrați, 373 euro; strada Eminescu, 120 de metri pătrați la 217 euro/lună. Orice om care a căutat o chirie în București își dă seama foarte ușor de dimensiunea jafului, prețurile sunt la 20-30% din valoarea de piață actuală.”

Diferența contează bugetar. Patrimoniul RAAPPS este estimat la peste un miliard de euro, iar economistul Andrei Caramitru spune că randamentul obținut ar fi de 1%-2%, în timp ce un nivel apropiat de piață ar trebui să fie 8%-10%. Raportat la aceste procente, ecartul este de patru-opt ori între ce produce acum patrimoniul și ce ar putea aduce dacă ar fi administrat după reguli de piață.

Partidele apar printre beneficiarii unor terenuri și vile din cele mai scumpe zone

Una dintre cele mai sensibile teme este folosirea patrimoniului RAAPPS de către partide. Georgian Marcu susține că unele formațiuni închiriază vile „la prețuri de nimic” în zone premium din București sau cumpără doar clădirile și iau ulterior în chirie terenurile de la stat.

„Dar cel mai mare tun e dat de partide, vilele închiriate la prețuri de nimic în cele mai bune zone din București sau «combinația» de a cumpăra doar vila, iar terenurile a le închiria ulterior de la RAAPPS. 20.000 de metri pătrați închiriați pe 1.000 euro sau 5.400 metri pătrați închiriați pe 270 euro, în cele mai scumpe zone din București, pe Aviatorilor sau Kiseleff.”

Aceste sume, raportate la suprafețe de 20.000 mp și 5.400 mp în Aviatorilor sau Kiseleff, indică niveluri care nu pot fi comparate cu piața obișnuită a terenurilor din nordul Capitalei. Iar lipsa unor date complete despre contracte face imposibil un calcul public exact al pierderii anuale pentru stat.

Ce lipsește din publicare și ce urmează să rămână sub semnul întrebării

Analiza ridică și o altă problemă: activitatea HoReCa nu apare în aceste documente, deși expertul imobiliar spune că tocmai acolo s-ar putea vedea o parte importantă a exploatării comerciale a patrimoniului. „De ce lipsește activitatea HoReCa? Asta este cu adevărat o bombă!”, a afirmat Georgian Marcu.

Dar discuția despre RAAPPS nu este nouă. În trecut, foști demnitari precum Mioara Roman și Șerban Nicolae au fost evacuați din locuințe ale regiei și obligați la plata unor daune. În 2013, Guvernul a publicat o listă cu persoane fizice care nu mai erau îndreptățite să dețină locuință de serviciu, între care Adrian Severin, Gelu Voican Voiculescu, Mircea Geoană, Gabriel Cotabiță și Alexandru Nazare.

Și mai recent, în 2024, RAAPPS a început lucrări la o vilă din București destinată fostului președinte Klaus Iohannis, a cărei destinație fusese secretizată. După ce Iohannis nu s-a mai mutat acolo, imobilul a fost scos în 2025 la licitație cu o chirie cerută de 35.000 de euro pe lună.