Master Planul General de Transport ar trebui adaptat la noua abordare europeană privind infrastructura „verde”
Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), afirmă că Master Planul General de Transport (MPGT) ar trebui să fie adaptat la noile standarde europene privind infrastructura „verde”, pentru a maximiza accesul la fonduri europene nerambursabile.
Leonardo Badea subliniază că economia globală se confruntă cu pierderi de trilioane de dolari din cauza pandemiei, ceea ce a dus la un risc crescut de falimente, o recuperare economică întârziată, colapsul unor sectoare întregi și o rată a șomajului în creștere. În acest context, guvernele din întreaga lume caută soluții de stimulare a creșterii economice durabile, iar proiectele de infrastructură sunt văzute ca o modalitate eficientă de a atinge acest obiectiv. Investițiile în infrastructură sunt, în general, considerate a avea un impact pozitiv rapid asupra creșterii economice, generând locuri de muncă și contribuind la PIB, dar și beneficii pe termen lung, cum ar fi îmbunătățirea accesibilității la locuri de muncă și educație, conform analizei sale.
„România, în prezent, nu dispune de capacitatea necesară pentru a implementa eficient proiecte de mari dimensiuni care necesită resurse considerabile și o coordonare perfectă a activităților complexe. Chiar și o strategie de îmbunătățire graduală a infrastructurii, desfășurată pe o perioadă extinsă, ar putea aduce beneficii semnificative”, afirmă Badea.
Viceguvernatorul BNR sugerează că dezvoltarea infrastructurii de transport ar trebui să se bazeze pe un calendar de acțiuni concrete, cu termene realiste, orchestrând lucrări de dimensiuni mai mici la nivel regional, dar interconectate, care să contribuie la o viziune unitară.
„România are deja un Master Plan General de Transport (MPGT) cu orizont 2030, adoptat în 2016 și actualizat periodic. Este de așteptat ca un astfel de plan să se desfășoare pe o perioadă lungă, cu rezultate intermediare constante. Programul de întreținere a infrastructurii trebuie să fie un efort continuu. Din păcate, au existat cel puțin trei inconsecvențe care au dus la rezultate sub așteptări: lipsa de consistență în timp, deficiențe de coordonare și insuficienta planificare a resurselor pentru întreținerea infrastructurii existente”, explică Badea.
Viceguvernatorul consideră că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale MPGT este lipsa surselor de finanțare pentru obiectivele incluse, ceea ce face esențială integrarea în planurile europene de dezvoltare a transporturilor.
„Adaptarea rapidă a MPGT la noile standarde europene privind infrastructura „verde” ar putea maximiza accesul la fonduri europene nerambursabile și ar oferi oportunități pentru emiterea de obligațiuni verzi, care sunt din ce în ce mai căutate pe piețele internaționale”, adaugă Badea.
O altă provocare în implementarea cu succes a MPGT este gestionarea eficientă a proiectelor. „Este o problemă de mentalitate. Trebuie să găsim o modalitate de organizare și guvernanță care să asigure continuitatea implicării personalului, indiferent de schimbările politice”, afirmă Badea.
Analiza subliniază importanța parteneriatelor public-private (PPP) pentru infrastructură. „Deși PPP-urile sunt adesea considerate riscante, ele reprezintă o alternativă de finanțare care nu trebuie ignorată. Trebuie să căutăm modalități de a le face viabile, având în vedere resursele publice limitate”, scrie Badea.
Sectorul transporturilor și depozitării a înregistrat o cifră de afaceri de 57 miliarde de lei în 2019, fiind una dintre cele cinci industrii principale dominate de capitalul privat românesc. Acesta generează cea mai mare valoare adăugată brută, de 46 miliarde de lei, și reprezintă aproximativ 25% din exporturile de servicii ale României. Cu aproximativ 400.000 de angajați, România se află pe locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea angajaților din acest sector.
Sectorul transporturilor a fost printre cele mai afectate de criza COVID-19, dar a revenit rapid datorită cererii mari pentru bunuri esențiale și creșterii vânzărilor online. Totuși, sub-sectoare precum transportul aerian au continuat să sufere.
Impactul economic al crizei a fost semnificativ în transportul de pasageri, din cauza restricțiilor de circulație. În schimb, transportul de marfă a avut un impact moderat, continuând să livreze bunuri esențiale. Statisticile arată că aproape 75.000 de contracte de muncă au fost suspendate în sectorul transporturilor, echivalentul a 19% din forța de muncă, o proporție mai mică decât media națională de 21,9%.
