Mihai Daraban, șeful CCIR – dialogul cu statul se termină cu poza de grup

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a lansat un atac dur la adresa modului în care autoritățile gestionează dialogul cu mediul de afaceri. Prezent la conferința „România 2026-2040. Industria 4.0-5.0”, acesta a acuzat că întâlnirile cu decidenții politici sunt doar de fațadă, încheiate de cele mai multe ori cu o simplă fotografie.
Un dialog doar pentru fotografie
Liderul CCIR a criticat direct lipsa unui dialog real și productiv între stat și antreprenori, subliniind că modelul actual este unul superficial, menit doar să bifeze o activitate. El a explicat că, în practică, problemele concrete ale companiilor nu sunt niciodată reflectate în comunicatele oficiale de după aceste întâlniri.
„Ani de-a rândul am făcut apel la decidenți să poarte un dialog real cu mediul de afaceri. Din păcate, modelul dominant este cel al întâlnirii care se încheie cu poza de grup și comunicatul emis de cel care a făcut invitația, adică de reprezentantul statului român. Nu am văzut niciodată un punct de vedere articulat al celor care au participat la discuție: ce probleme au ridicat, unde s-au contrazis, ce au cerut. Noi, la Camera de Comerț, nu am fost adepții acestui model. Am preferat dialogul direct cu organizațiile patronale de ramură, de nișă, pentru că am vrut să înțelegem ce înseamnă industria construcțiilor, ce înseamnă sectorul agricol etc”, a declarat Mihai Daraban.
RecomandariVestea care dă fiori șoferilor români. Prețul motorinei amenință să sară de 10 lei pe litruDiplomație economică fără luciditate
Iar criticile nu s-au oprit aici. Președintele CCIR a vizat și strategia de diplomație economică a României, pe care o consideră nerealistă. Potrivit acestuia, cifrele arată o realitate pe care decidenții par să o ignore: 75% din comerțul țării este intra-comunitar, 10% se duce către țările europene non-UE (precum Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova), iar doar 15% ajunge în restul lumii. Cum vine asta, să trimiți microîntreprinderi în misiuni economice în America sau Asia?
„Vorbim de ani de zile despre diplomație economică, dar să fim lucizi: 75% din comerțul nostru este intra-comunitar, 10% merge către țările europene non-UE, adică Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova, și 15% către restul lumii. Oare credem că vom merge în America sau în Extremul Orient cu microîntreprinderi? Sau cu societățile mari, care măcar își pot cumpăra biletul de avion fără să fie subvenționate de la Consiliul de Export? Trebuie să stabilim priorități clare și decidentul să cunoască aceste realități. Misiunile economice internaționale trebuie construite în jurul companiilor cu capacitate reală de export și cu anvergura necesară pentru a reprezenta România pe piețele terțe, și nu ca exerciții de reprezentare simbolică, indiferent de potențialul comercial real.”, a punctat Daraban.
Cifrele sunt clare.
RecomandariANAF trimite direct acasă deciziile de recalculare CASS pentru 2025. Vizează mii de români.Industria viitorului, pe agenda discuțiilor
Dar dincolo de aceste critici, evenimentul găzduit de CCIR a avut un scop precis. Conferința „România 2026-2040. Industria 4.0-5.0” a fost organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și Institutul Român de Inovare Smart Industry (IRISI) din Iași. Dezbaterea a reunit reprezentanți importanți din mediul de afaceri, comunitatea academică și societatea civilă, toți chemați să contureze direcțiile strategice pentru dezvoltarea industrială a țării în următorii ani.






