Nuclearelectrica a păstrat Reactorul 2 în funcțiune, evitând pierderea a 1.400 MW
Aproximativ 1.400 MW de producție continuă și predictibilă ar fi ieșit din Sistemul Energetic Național dacă ambele reactoare de la Cernavodă, din județul Constanța, s-ar fi oprit. Joi, 30 iulie, Nuclearelectrica a anunțat că Reactorul 2 rămâne conectat la SEN, după ce miercuri comunicase o oprire controlată din cauza debitului scăzut al Dunării.
Reactorul 1 rămâne închis, iar schimbarea de decizie privește doar Unitatea 2. Aceasta este menținută în funcțiune în urma unei analize făcute peste noapte, care a confirmat posibilitatea operării în siguranță. Compania avertizează că oprirea Unității 2 poate deveni necesară în orice moment, dacă debitul Dunării scade în continuare.
Impactul asupra facturilor și provocările regionale
Miza imediată este alimentarea sistemului energetic într-o perioadă în care România se bazează mai mult pe importuri. Presiunea nu rămâne doar la nivel tehnic. Experții în energie spun că aceste costuri vor ajunge, ulterior, în ofertele furnizorilor și apoi în facturile clienților casnici și ale companiilor.
Corina Murafa, expert în Energie, a explicat pentru Observator că efectul comercial este greu de evitat.
„Cu certitudine, se va vedea în factura consumatorilor. Furnizorii incorporează aceste prețuri ridicate în politicile comerciale pentru contractele care expiră. […] Inclusiv Ungaria și Bulgaria au probleme cu răcirea propriilor reactoare. Deci dacă se oprește, și dacă se oprește și Paks din Ungaria, atunci nu vom mai avea fizic electricitate. […] Bateriile ar fi fost extraordinare acum. Bulgaria a investit undeva la 600 de milioane din PNRR-ul lor și în baterii. Noi, din păcate, avem puțină stocare comercială, undeva la peste 600 de megawați acum. Din fericire, din câte înțeleg, această capacitate este în creștere.”
Diferența de pregătire este vizibilă chiar la capacitatea de stocare. România are peste 600 de megawați stocare comercială, în timp ce Bulgaria a alocat 600 de milioane de euro din PNRR pentru baterii, potrivit Observatornews. În același timp, probleme similare de răcire sunt raportate în regiune: Ungaria a oprit un reactor la Centrala Paks, iar Bulgaria ia în calcul deconectarea centralei de la Kozlodui.
Dumitru Chisăliță, expert în Energie, a spus tot pentru Observator că impactul nu se vede neapărat imediat în facturile din această vară, dar este transferat mai departe în contractele viitoare.
„Toate aceste costuri, chiar dacă nu se vor vedea în factura lunii iulie sau a lunii august a majorității consumatorilor casnici, se vor vedea în viitor. Asta pentru că aceste costuri vor fi gestionate de furnizori, dar recuperate de la consumatorii casnici în viitor. Asta înseamnă că ofertele viitoare vor fi oferte care vor ține cont de aceste costuri din prezent. Vor fi cu prețuri mai mari decât sunt ofertele acelor furnizori în momentul de față.”
Intervalul 20-23 devine zonă sensibilă a consumului
În orele de seară, când apare deficitul, autoritățile fac apel la reducerea voluntară a consumului. Premierul interimar Ilie Bolojan a cerut cetățenilor și marilor consumatori industriali să limiteze folosirea energiei între orele 20 și 23.
Dumitru Chisăliță a arătat că, într-o situație de criză, intră în discuție și cei 90.000 de prosumatori care au baterii, chiar dacă acestea sunt folosite în primul rând pentru consumul propriu.
„Pentru situații de criză se recurge la metode specifice, iar un astfel de apel este absolut normal, ținând cont de o situație critică spre care ne îndreptăm. Discutăm cu 90.000 prosumatori care au stocare. Ei folosesc în primul rând la ei în sistem pentru propriile necesități.”
Nuclearelectrica a transmis printr-un comunicat către Bursa de Valori București că situația rămâne fragilă, iar Unitatea 1 nu va fi reconectată până când nivelul Dunării nu va permite acest lucru în siguranță. Compania precizează: „Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment, depinzând foarte mult de fluctuațiile negative care apar și efectele acestora asupra sistemelor centralei. Unitatea 1 CNE Cernavodă rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reconectarea la SEN în condiții de siguranță.”
