Obiectivele strategiei fiscal bugetare
Planificarea bugetară pentru 2020 și proiecțiile pentru 2021-2022 se bazează pe șase direcții strategice, conform documentului emis de Ministerul Finanțelor Publice.
Aceste șase direcții includ: stimularea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, prin utilizarea eficientă a resurselor, creșterea productivității și inițierea de investiții durabile; crearea unui spațiu fiscal care să permită alocarea de fonduri semnificative pentru susținerea proiectelor publice majore și implementarea inițiativelor finanțate din fonduri europene, având un impact multiplicator asupra formării capitalului fix; stabilirea unei politici fiscale previzibile care să sprijine mediul de afaceri, simplificarea sistemului fiscal și optimizarea proceselor interne pentru a facilita o creștere economică sustenabilă; adoptarea de măsuri sociale și salariale menite să asigure protecția socială a vârstnicilor, pensionarilor și grupurilor vulnerabile, adaptate nevoilor reale ale acestora; dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de gestionare a datoriei publice; și îmbunătățirea guvernanței bugetare, sporind transparența și eficiența cheltuielilor publice.
Estimările pentru bugetul anului următor prevăd o creștere economică de 4,1%, o inflație medie anuală de 3,1%, un deficit de 3,6% din PIB, 275.000 de șomeri și un salariu mediu net lunar de 3.324 lei.
Veniturile sunt prognozate la 358,593 miliarde lei, iar cheltuielile la 399,227 miliarde lei.
Astfel, veniturile bugetare estimate pentru 2020 vor reprezenta 31,76% din PIB, 31,45% în 2021, iar în 2022 se preconizează o creștere la 32,05% din PIB, evoluție influențată de indicatorii macroeconomici și de măsurile adoptate prin acte normative până în prezent.
Cheltuielile bugetare pentru 2020 sunt estimate la 35,35% din PIB, urmând să scadă la 34,58% în 2022, reflectând o tendință de reducere a ponderii acestora în PIB. Cheltuielile pentru investiții sunt așteptate să ajungă la 48,605 miliarde lei în 2020, cu o creștere la 48,739 miliarde lei în 2021 și 49,988 miliarde lei în 2022.
Planificarea bugetară pentru 2020 și estimările pentru 2021-2022 stabilesc un deficit bugetar ESA de 3,58% din PIB în 2020, cu o prognoză de reducere la 2,77% în 2022, ceea ce reprezintă o scădere de 0,81 puncte procentuale față de 2020, conform reglementărilor europene.
„Se observă o tendință de reducere a deficitului bugetar cash, ESA și structural, având în vedere că o deviere a acestui indicator poate afecta direct costul de finanțare suveran și poate influența încrederea agenților economici și a populației în perspectivele economice, ceea ce ar putea duce la amânarea proiectelor de investiții private, o încetinire a dinamicii pieței muncii și o scădere a oportunităților de angajare. În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în 2016 de la OTM stabilit pentru România (1% din PIB) va persista pe tot orizontul de referință, dar va începe să se ajusteze începând cu 2020, ajungând la 2,62% din PIB în 2022, ceea ce reprezintă o ajustare de 0,77 puncte procentuale față de 2020. Devierea de la OTM se va menține atâta timp cât datoria publică rămâne sub 40% din PIB, România estimând pentru 2019 o datorie publică de 36,4% din PIB, în creștere cu 1,4 puncte procentuale față de 2018″, se menționează în strategie.
Documentul preconizează pentru 2019 un deficit cash de 4,43% din PIB, „reprezentând o deviere semnificativă” față de ținta inițială de 2,76% din PIB.
„Această evoluție este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare bazate pe venituri suplimentare estimate inițial, care nu s-au concretizat, fără măsuri compensatorii, în ciuda avertismentelor din partea agențiilor de rating și a organismelor internaționale din prima parte a anului”, se precizează în strategie.
Sursa: Financiarul.ro.
Sursa: Aici
