Orban: Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă – pregătit până la sfârşitul lunii septembrie

Foto: adevărul.ro
0

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, menţionează că Ordonanţa privind Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă are toate avizele necesare.  Iar premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă trebuie pregătit până la sfârşitul lunii septembrie din acest an.

“Suntem pregătiţi, avem toate avizele necesare. Ordonanţa va asigura cadrul instituţional pentru pregătirea proiectelor de infrastructură pe care le vom cuprinde în Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, precum şi sistemul de guvernanţă internă pe care îl vom asigura în relaţia cu Comisia pentru a putea începe negocierile şi a putea derula procedurile prevăzute de regulamentul Comisiei Europene astfel încât să obţinem în final aprobarea pentru Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă”, a afirmat Marcel Boloş, la începutul şedinţei de Guvern.

Pentru ca Planul să fie pregătit până la sfârşitul lunii septembrie, premierul i-a transmis ministrului Fondurilor Europene, să ţină legătura cu raportorii din partea Parlamentului European şi cu omologi din alte ţări, ordonatori ai Planului de Rezilienţă, pentru a vedea clar la nivel european “ce e finanţabil şi ce e nefinanţabil””.

“Aţi văzut că, din fericire, raportori din partea Parlamentului sunt: Siegfried Mureşan din partea grupului PPE, care este europarlamentarul nostru şi din partea grupului Renew dl. Dragoş Pîslaru şi aici va trebui să ţinem o legătură foarte strânsă pentru că se va intra în mecanismul de codecizie şi e importat să ştim cu va ieşi regulamentul astfel să ştim cum să ne pregătim. (…) Deci, noi trebuie să fim pregătiţi până la sfârşitul lunii septembrie cu Planul de rezilienţă. Mai investigaţi şi în alte ţări, luaţi legătura cu omologi, ordonatori ai planului de rezilienţă să vedem ei ce gândesc şi de asemenea, va trebui să ştim foarte clar la nivel european ce e finanţabil şi ce e nefinanţabil”, a afirmat Orban.

“Am avut cu cei doi raportori discuţie cu fiecare în parte. Le-am prezentat structura în mare a Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, am luat legătura chiar cu omologul meu polonez, pentru ca să vedem dumnealor ce structură de plan se gândesc să aibă şi felul în care gestionează problema Planului de Recuperare şi Rezilienţă.(…) Avem planificat cu ministrul omolog din Portugalia, de asemenea tot aşa, în sistem video call, trebuie să vedem ţări similare cu noi ce fel de structură şi ce tipuri de investiţii promovează în cadrul acestor Planuri Naţionale de Recuperare şi Rezilienţă”, a precizat ministrul Marcel Boloş.

Din punct de vedere politic, Ordonanţa de urgenţă privind elaborarea Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, privind extinderea categoriilor de plăţi care pot fi efectuate online, figurează pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de luni.

În şedinţa de luni ar putea fi analizat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, conform unui comunicat transmis de Guvern.

Astfel, PNRR este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Sursa de finanţare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul MRR şi în completare din surse alocate de la bugetul de stat.

PNRR are structura, domeniile de investiţii, domeniile de reformă şi alte componente stabilite conform MRR şi face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene (MFE ) pentru a desfăşura procedurile de negociere.

În contextul dat, proiectele de investiţii publice aferente domeniilor care se finanţează în cadrul PNRR trebuie să respecte cumulativ o serie de condiţii, inclusiv să contribuie la ameliorarea stării economice şi la creşterea capacităţii de rezilienţă a României. Totodată, trebuie să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârşitul anului 2022 pentru minim 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârşitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant. De asemenea, trebuie să obţină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de ţară şi tranziţia verde şi digitală.

Sursa: Agerpres
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close