Organizațiile științifice cer blocarea planului de lansare a peste 1 milion de sateliți AI

O coaliție de organizații științifice cere autorităților americane să oprească planurile unor companii tehnologice, inclusiv SpaceX, de a lansa peste un milion de sateliți care să funcționeze ca centre de date pentru inteligență artificială în spațiu.

Comisia Federală pentru Comunicații din SUA, instituția căreia i s-a cerut să intervină, este presată să suspende licențele pentru aceste mega-constelații până la încheierea unei evaluări complete a impactului asupra mediului. Miza nu este doar extinderea unei noi infrastructuri pentru AI, ci și efectul asupra atmosferei și al orbitei joase, într-un moment în care numărul sateliților a crescut de la aproximativ 1.400 activi în 2015 la circa 15.000 estimați pentru 2026.

Inițiativa a fost depusă de Earthjustice la FCC și vizează planurile analizate acum de autorități. Saltul propus este de altă scară: de la cele circa 15.000 de aparate estimate pentru 2026 la peste un milion de sateliți dedicați rulării sarcinilor de inteligență artificială.

Pentru companiile care susțin aceste proiecte, argumentul este unul de consum. Mutarea centrelor de date în spațiu ar reduce nevoia masivă de electricitate și apă de la sol, folosind în schimb energie solară. Pentru cercetători, însă, problema se mută de pe facturile de la sol în atmosferă.

Riscuri atmosferice și un nor de litiu observat

Potrivit Playtech, avertismentul principal privește reintrarea și arderea în atmosferă a unui număr atât de mare de sateliți. Procesul ar elibera constant particule de aluminiu, litiu și alte metale, cu efecte posibile asupra stratului de ozon și asupra chimiei atmosferice.

Riscul nu este prezentat ca unul teoretic. Un nor de litiu detectat în atmosfera superioară a fost deja legat de arderea unei trepte de rachetă Falcon 9 de la SpaceX. În cazul unei constelații de peste un milion de sateliți, cercetătorii avertizează că astfel de intrări în atmosferă nu ar mai fi episoade izolate, ci un flux constant.

În paralel, creșterea numărului de obiecte aflate pe orbită ridică și riscul de coliziuni. Iar acest risc crește exponențial odată cu densitatea traficului orbital. O coliziune poate produce mii de fragmente periculoase, adică resturi spațiale care pot afecta atât misiunile științifice, cât și serviciile deja existente.

Expansiunea Starlink și miza noilor proiecte

Contextul este expansiunea accelerată a constelațiilor de sateliți, inclusiv Starlink, proiectul SpaceX care a schimbat deja peisajul orbital și a adus în discuție poluarea luminoasă și acumularea de deșeuri spațiale. Planurile pentru centre de date AI împing însă discuția într-o zonă nouă: folosirea orbitei nu doar pentru comunicații, ci ca infrastructură industrială permanentă.

Pentru autorități, testul imediat este dacă tratează aceste proiecte ca pe o soluție energetică pentru AI sau ca pe o sursă nouă de poluare, mutată deasupra atmosferei. Pentru industrie, câștigul ar fi reducerea consumului de electricitate și apă la sol. Pentru cercetare și pentru operatorii existenți, costul potențial înseamnă mai multe particule metalice în atmosferă și o orbită mai aglomerată, cu efecte asupra sateliților și misiunilor deja active.

Nu este precizat un termen la care FCC trebuie să decidă asupra petiției depuse de Earthjustice sau asupra aprobării acestor proiecte.

Un nor de litiu din atmosfera superioară a fost asociat cu arderea unei trepte de rachetă Falcon 9 de la SpaceX.