Pandemia s-ar putea dovedi a fi un catalizator pentru progresul exponenţial al femeilor în afaceri

0 125

Pandemia s-ar putea dovedi a fi un catalizator pentru progresul exponenţial al femeilor în afaceri şi o oportunitate de a corecta prejudecata inerentă de gen, în cazul în care factorii de decizie vor sprijini iniţiative în acest sens, susţin reprezentanţii Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Toată economia mondială a suferit în perioada pandemică, iar afacerile cele mai afectate au fost cele deţinute de femei. Nu putem vorbi de un mod eronat de conducere a business-ului de către femei, ci, din contră, faptul că acestea deţin un număr crescut de afaceri, iar impactul crizei a fost unul mult mai amplu.

Deşi contextul actual nu este unul favorabil, studiile prezintă o perspectivă optimistă pentru viitorul femeilor antreprenor, se menţionează în comunicat.

„Prezenţa femeilor este tot mai puternică în mediul economic din România. Din cei aproape 1 milion patru sute de mii de oameni de afaceri români, o treime sunt femei. Evident că în perioada pandemică toate business-urile doamnelor au fost afectate mai profund din cauza decalajului specific de gen privind soluţiile digitale, impactului major asupra vieţii reale a lumii virtuale şi, nu în ultimul rând, nevoia de a se dedica mult mai mult responsabilităţilor familiale odată cu restricţiile impuse de pandemie. Toate acestea au generat vulnerabilităţi specifice femeilor care fac business”, a declarat preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.

Ea crede însă că existenţa unor politici bazate pe criterii de gen ar stimula şi mai mult succesul femeilor antreprenor.

„Studiile arată că femeile antreprenor au mai multă încredere că economiile ţărilor în care îşi desfăşoară activitatea se îndreaptă într-o direcţie bună, comparativ cu antreprenorii bărbaţi, şi majoritatea vor să crească numărul de angajaţi. Pandemia însă a adus efecte adverse: numărul şomerilor a crescut, afacerile s-au închis parţial sau total şi implicit efectele asupra indicatorilor macroeconomici sunt evidente”, a concluzionat Cristina Chiriac.

Dar situaţia pandemică actuală nu a modificat doar comportamente şi atitudini, dar a adus şi o nouă perspectivă asupra evoluţiilor crizelor ciclice de până în prezent. La nivel de evoluţie a şomajului, spre deosebire de marile crize la nivel mondial, de această dată majoritatea şomerilor provin din rândul femeilor şi acest lucru se explică prin prisma sectoarelor grav afectate (turism, ospitalitate, comerţ) unde forţa de muncă este preponderentă feminină. De exemplu, rata şomajului din UE în rândul femeilor a crescut de la 7,1% în 2019 la 7,5% în iulie 2020, conform Eurostat, mai scrie în comunicat.

În cadrul proiectului iniţiat de CONAF, Pactul pentru Muncă, au fost identificate soluţii viabile care vin în sprjinul mediului antreprenorial. Nevoia de digitalizare, flexibilizarea legislaţiei în relaţiile de muncă cât şi în parteneriatul social, pregătirea profesională şi corelarea pieţei muncii cu realitatea economică sunt doar câteva din măsurile inserate în pact.

Din punct de vedere politic, în urma discuţiilor cu partidele politice, cu excepţia PNL, cu care reprezentanţii Pactului urmează să se vadă, toate celelalte partide politice au agreat măsurile identificate, conturându-se astfel un consens la nivel politic în vederea implementării acestora.

„‘Economia de după pandemie’ prezintă o oportunitate unică pentru eliminarea barierelor existente, determinând o creştere a gradului de participare în business în rândul femeilor. Exploatarea acestui moment şi promovarea iniţiativelor destinate diminuării decalajului de gen vor fi esenţiale în atingerea potenţialului femeilor şi reducerea sumei de 172 de trilioane de dolari pierdute la nivel global (Conform Băncii Mondiale), din cauza diferenţelor de venit obţinute, pe parcursul vieţii, de femei comparativ cu bărbaţii. În ultimii 25 de ani, progresul înregistrat de femei, la nivel global, e remarcabil: o creştere de 110% pentru femeile care au devenit parlamentar, o creştere de 49% pentru femeile care au devenit miniştri, o scădere de 38% a deceselor la naştere şi o creştere de 18% a alfabetizării”, se mai arată în comunicat.

Aşadar, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederaţie din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business şi asta, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu antreprenorial. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizaţie care promovează şi susţine antreprenoriatul românesc şi are în componenţa sa două federaţii, opt patronate, cinci asociaţii şi 13 sucursale.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata