Parlamentari AUR și PSD propun abrogarea legilor anti-extremism. USR acuză reabilitarea fascismului.

Un grup de 42 de parlamentari a declanșat o procedură legislativă neașteptată pentru abrogarea legilor anti-extremism și anti-antisemitism. Propunerea a trecut deja de prima comisie de specialitate, generând o dispută acerbă între USR și alianța de facto formată din AUR și PSD.

Dincolo de discursurile de la tribună, miza reală a acestui demers este redefinirea limitelor libertății de exprimare și riscul reabilitării mișcărilor fasciste sau legionare. Până la urmă, cine deține cu adevărat controlul asupra memoriei istorice? Dacă legea trece de votul final, statul român ar putea anula sancțiunile pentru apologia fascismului, un semnal politic cu implicații profunde pe plan extern, mai ales în contextul angajamentelor europene ale țării.

Dezbaterea nu este una nouă. La momentul adoptării pachetului legislativ inițial, cunoscut sub numele de „Legea Vexler”, au existat temeri privind o posibilă cenzură a marilor autori români în manualele școlare. Chiar și primarul Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională la acea vreme, invocând posibile încălcări ale dreptului la informație și aducând ca argument fragmente din opera lui Mihai Eminescu. Sesizarea a fost însă respinsă, iar legea a intrat în vigoare fără modificări.

RecomandariDominic Fritz propune alegeri anticipate. Presedintele Nicusor Dan exclude varianta

Ce spun expertii în drept constitutional

Iar dilema juridică de acum este mult mai complexă decât pare la prima vedere. Mulți s-au întrebat cum poate Parlamentul să desființeze o lege pe care CCR a declarat-o deja perfect constituțională.

Profesorul universitar Bogdan Dima, specializat în drept constituțional, a explicat mecanismul, așa cum a relatat Adevarul într-o analiză publicată recent. Potrivit acestuia, Parlamentul are putere deplină în legiferare, chiar și peste deciziile anterioare ale Curții.

„CCR se pronunță cu privire la constituționalitatea textului, pentru anumite motive invocate, cu privire la acel act. Acest lucru nu înseamnă că nu se poate abroga textul respectiv. Sau se poate modifica. Pentru că Parlamentul rămâne în continuare suveran în adoptarea legislației.” – Bogdan Dima, profesor universitar

Expertul subliniază (într-o notă pur tehnică) faptul că inițiatorii trebuie să vină cu argumente noi pentru abrogare, iar procedura de legiferare trebuie să respecte strict Constituția.

RecomandariEmil Boc nu exclude alegerile anticipate. PNL cere celor 281 de parlamentari un nou Guvern

Batalia discursurilor în comisii

Și totuși, argumentele juridice au fost rapid acoperite de zgomotul politic. În timpul dezbaterilor din Parlament, reprezentanții AUR au împărțit pliante cu fotografii a zece personalități culturale, printre care Octavian Goga și Nicolae Iorga, susținând că aceștia ar fi victimele iminente ale cenzurii. Deputatul Silviu Vexler, reprezentantul Federației Comunităților Evreiești, a rupt un astfel de pliant direct în ședință, explicând ulterior că legea nu vizează în niciun caz opera literară a acestor personalități.

Senatoarea AUR Ligia Vadim Tudor a lansat un atac direct la adresa opoziției, acuzând USR că a devenit un partid obsedat să rescrie identitatea culturală națională.

„Legea Vexler și întregul pachet legislativ construit în jurul ei au fost criticate constant pentru formulările abuzive și neconstituționale, care permit interpretări arbitrare și deschid poarta cenzurii împotriva unor personalități culturale, istorice și publicistice românești.” – Ligia Vadim Tudor, senator AUR

Numai că replicile nu s-au lăsat așteptate în tabăra adversă. Deputatul USR Adrian Echert a catalogat votul din comisie drept o colaborare tacită între PSD și AUR, amintind de crimele comise în trecut la Iași și București. el a subliniat că legea sancționează negarea Holocaustului, nu opiniile literare sau editoriale.

RecomandariSAP propune concesii pentru a evita o anchetă antitrust a UE

Cifrele și voturile vorbesc de la sine.

La rândul său, Oana Murariu, deputat USR, a atras atenția asupra strategiei de comunicare a inițiatorilor, menționând că xenofobia și antisemitismul reprezintă doar tactici de promovare ale formațiunii.

„AUR face o confuzie voită între valorile sale și valorile românești. Discursul urii, al antisemitismului sau promovarea unor regimuri criminale nu fac parte din valorile românești, dar sunt într-adevăr parte din strategia de marketing politic a acestui partid.” – Oana Murariu, deputat USR

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a încercat să calmeze apele după presiunea publică, invocând o „eroare de judecată” la nivelul comisiei și promițând blocarea inițiativei. Decizia finală se mută acum în plenul Parlamentului. Rămâne neclar dacă majoritatea va respinge definitiv proiectul sau dacă calculele electorale din culise vor genera o nouă surpriză la votul decisiv.