După finalizarea revizuirii studiului de fezabilitate, urmează aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai investiției concomitent cu aprobarea culoarului de expropriere, pentru reluarea lucrărilor la canal, explică ministrul Transporturilor pașii necesari implementării proiectului.
Acesta ezită să estimeze deocamdată un termen pentru reluarea efectivă a lucrărilor, dar menționează că în programul investițional 2021 – 2030 este inclusă la sectorul căi navigabile finalizarea Canalului Dunăre – București, brațul Argeș.
De asemenea, nu poate indica încă, o durată a lucrărilor, dar arată că la nivelul studiului de fezabilitate din anul 2012 era prevăzută o perioadă de cinci ani pentru finalizarea Canalului Dunăre – București și o valoare a investiției de 1,7 miliarde de euro cu TVA, care includea și costul echipamentelor pentru șase centrale hidroelectrice.
Astfel, „Din evaluarea costurilor este estimată o dublare a valorii investiției, având în vedere gradul ridicat de deteriorare a lucrărilor hidrotehnice efectuate până în prezent”, se menționează în răspunsul ministrului.
Proiectul prevede că lungimea totală a amenajării râului Argeș este de 82,9 kilometri, iar lungimea totală a amenajării râului Dâmbovița este de 30,4 kilometri.
În urma lucrărilor, râul Argeș va fi navigabil pe 73,2 kilometri, ia râul Dâmbovița va fi navigabil pe 30,4 kilometri.
Ce nave vor intra pe viitorul canal
Atât pe râul Argeș, cât și pe Dâmbovița, vor putea naviga barje de 2.000 de tone și un împingător, iar navele care vor avea acces pe cele două amenajări trebuie să se încadreze în următoarele dimensiuni:
– lungimea totală: 110 metri;
– lățimea: 11,4 metri;
– pescajul (la plin): 3 metri.
În primăvară, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a anunțat că a fost depusă solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ”Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe”, propus a fi implementat în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, titular Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A..
Proiectul Canalului Dunăre – București, lansat în perioada regimului comunist, a fost abandonat după Revoluție, dar a fost promovat mai nou și de candidatul PNL la Primăria Capitalei, Sebastian Burduja.
La începutul anului trecut, a fost semnat contractul de reactualizare a studiului de fezabilitate pentru amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație cu Aqua Prociv Proiect S.R.L..
Lucrările vizate ar urma să fie efectuate pe cursul râului Argeș, aval de lacul Mihăilești – Cornetu și pe cursul râului Dâmbovița, aval de podul de pe șoseaua de centură a municipiului București, pe teritoriul județelor Ilfov, Giurgiu și Călărași.
De la București la Viena pe vas de croazieră, via Canalul Dunăre – București
Proiectul a fost promovat și de fostele guverne social-democrate pentru realizarea prin parteneriat public – privat. În acest sens, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat în luna decembrie a anului 2018 un studiu de fundamentare.
Conform acelui studiu, canalul urma să fie proiectat şi construit în cinci ani, iar costul său se ridica la 6,71 de miliarde de lei (1,44 de miliarde de euro), fără TVA. După finalizare, bucureştenii ar fi putut merge în croaziere până în Delta Dunării sau chiar până la Viena.
Canalul Dunăre – București, început de Nicolae Ceaușescu, reprezintă un proiect controversat, despre care criticii susțin că este megalomanic și că nu va fi eficient economic.
Sursa – www.economica.net