Peste 20% din paturile de spital ar putea dispărea până în 2030. Cum vrea Guvernul să refacă sistemul

Programul de guvernare al Cabinetului propus de Adrian Ioan Veștea include una dintre cele mai ample redesenări ale sistemului sanitar din ultimii ani: mai puține paturi de spitalizare continuă până în anul 2030, medici plătiți după performanță, controale mai stricte pentru concediile medicale și condiții noi pentru clinicile private care vor bani de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Peste 20% din paturile de spitalizare continuă ar urma să dispară față de nivelul actual, iar unitățile cu grad redus de ocupare și servicii considerate ineficiente ar putea fi transformate în ambulatorii, spitale de recuperare sau unități de îngrijiri paliative. Asta înseamnă, pentru pacienți, că o parte din tratamentele care astăzi se fac cu internare ar putea fi mutate spre consultații și proceduri în regim ambulatoriu. Numai că programul nu precizează încă ce spitale intră primele în această reorganizare și nici calendarul exact al reducerilor.

Miza este dublă. Pe partea bugetară, Executivul încearcă să taie din costurile fixe ale spitalelor și să mărească baza de contribuabili ai CNAS. Pe partea de acces, promite servicii mai aproape de pacient, mai ales în mediul rural și în orașele mici, prin centre medicale comunitare, telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară.

Dar efectele nu vor fi identice pentru toți actorii din sistem. Pacienții din zonele unde spitalele au puține internări ar putea câștiga acces mai rapid la consultații și recuperare, dacă transformarea unităților chiar va fi urmată de investiții. Iar pentru bolnavii care au nevoie de internare continuă, reducerea paturilor poate însemna presiune mai mare pe locurile rămase dacă reorganizarea nu vine în același ritm cu extinderea alternativelor de tratament.

Plata medicilor se mută spre performanță, dar criteriile nu sunt anunțate

Programul prevede introducerea unui sistem de plată a medicilor bazat pe performanță. În același pachet, sporurile din spitale ar urma să fie legate de numărul și tipul serviciilor medicale furnizate, nu doar de încadrarea formală a postului.

Schimbarea poate modifica direct veniturile din spitalele publice. Secțiile care tratează mai mulți pacienți sau furnizează servicii mai complexe ar putea atrage venituri suplimentare pentru personal, iar zonele cu activitate redusă riscă să piardă. Numai că informațiile disponibile până acum nu arată criteriile concrete de performanță, nici felul în care vor fi evaluați medicii și șefii de secție.

Și aici apare una dintre necunoscutele cu impact real: fără indicatori clari, aceeași formulă poate fi citită fie ca stimulent pentru eficiență, fie ca sursă de conflict în spitale. Pentru personalul medical, diferența dintre cele două depinde de metodologia care nu a fost publicată încă.

Concediile medicale intră sub control mai strict pentru a crește baza de plătitori la CNAS

Guvernul vizează majorarea bazei de plătitori la Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin descurajarea concediilor medicale fictive. Programul vorbește explicit despre controale atât asupra medicilor prescriptori, cât și asupra beneficiarilor.

Pentru angajații care folosesc legal concediul medical, măsura nu schimbă regulile anunțate până acum, ci crește probabilitatea de verificare. Pentru cei care acordă sau obțin concedii fără temei, riscul crește de ambele părți. Programul nu indică, însă, impactul financiar estimat asupra bugetului CNAS, adică suma pe care statul se așteaptă să o recupereze sau să o economisească.

Potrivit Mediafax, aceasta este una dintre măsurile prin care viitorul Executiv încearcă să lege reforma din sănătate de țintele mai largi de deficit bugetar. Altfel spus, sănătatea nu este tratată doar ca serviciu public, ci și ca zonă din care statul încearcă să reducă pierderile și frauda.

Clinici private cu reguli noi și risc de concediere pentru activitate privată în timpul programului public

Unitățile medicale private care vor contracte cu CNAS ar urma să fie obligate să aibă minimum 80% din personal angajat cu normă întreagă. Statul încearcă astfel să limiteze funcționarea pe personal fragmentat și să impună o structură mai stabilă pentru furnizorii care lucrează cu bani publici.

Pentru piața privată, pragul de 80% devine un filtru clar: clinicile care se bazează masiv pe colaboratori sau pe personal part-time ar putea avea dificultăți în accesarea contractelor cu CNAS. Pentru pacienți, efectul practic depinde de zonă. În orașele unde oferta privată este puternică, unele unități se pot adapta. În localitățile mai mici, unde opțiunile sunt puține, criteriul poate reduce numărul furnizorilor eligibili pentru decontare.

Iar personalul medical din sistemul public care desfășoară activități private în timpul programului de lucru riscă desfacerea contractului de muncă. Măsura lovește direct în cumulul de funcții făcut cu suprapunere de program, nu în activitatea privată în sine. Programul nu spune ce se întâmplă cu personalul afectat și nici cum va fi verificată concret respectarea acestei reguli.

Investițiile promise mută accentul spre spitale regionale și servicii în afara marilor orașe

Pe partea de investiții, programul include spitalele regionale din Iași, județul Iași, Cluj-Napoca, județul Cluj, și Craiova, județul Dolj, finanțate inclusiv prin PNRR, cu posibilitatea extinderii rețelei de spitale regionale. Este una dintre puținele componente care indică o direcție clară de dezvoltare, nu doar reduceri sau controale.

Se propune și o nouă platformă informatică a asigurărilor de sănătate, operaționalizarea dosarului electronic de sănătate și extinderea serviciilor de telemedicină. Dacă vor fi puse în practică, aceste măsuri ar putea reduce drumurile repetate pentru documente și consultații simple, mai ales pentru pacienții din rural. Dar programul nu indică bugetul pentru centrele comunitare și nici finanțarea extinderii rețelei de spitale regionale dincolo de cele trei proiecte deja menționate.

Programul de guvernare intră acum în etapa politică decisivă: învestirea Guvernului Veștea depinde de obținerea unei majorități parlamentare, iar fără acest vot măsurile din sănătate rămân, deocamdată, la nivel de angajament politic.