Presa maghiară lovește în România – nivelul de trai a scăzut cu o zecime într-un an
O publicație din Ungaria descrie în termeni duri situația economică a României. Potrivit analizei Világgazdaság, nivelul de trai al românilor a scăzut cu o zecime față de cel al maghiarilor într-un singur an, o discrepanță care, potrivit jurnaliștilor, „îi doare foarte tare pe români”.
Principalul indicator al acestei deteriorări este comerțul cu amănuntul, aflat în scădere de șapte luni consecutiv.
Ritmul de scădere se apropie periculos de nivelurile înregistrate la începutul pandemiei de Covid-19. Datele oficiale pentru luna de referință indică o contracție generală de 6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea este vizibilă la toate categoriile. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au coborât cu 0,8%, în timp ce produsele nealimentare au înregistrat o prăbușire de 7,9%, semn că românii au început să renunțe la orice cheltuială care nu este absolut necesară.
BNR avertizează: inflația va crește din nou
Nici la capitolul prețuri veștile nu sunt mai bune. Deși rata anuală a inflației a coborât marginal la 9,3% în februarie, de la 9,6% în luna precedentă, Banca Națională a României avertizează că optimismul este prematur. BNR a transmis că, în perioada martie-iunie 2026, inflația va crește din nou, depășind prognozele anterioare.
Or, principala cauză este criza petrolieră declanșată de conflictul din Iran. Efectele acesteia nu s-au transmis încă integral în prețurile de la pompă și, ulterior, în costurile de transport și producție pentru toate bunurile de pe piață. Astfel, românii se pot aștepta la un nou val de scumpiri în lunile următoare.
„Pedeapsa pentru că au cheltuit mai mult decât au produs”
Publicația maghiară Világgazdaság nu ezită să identifice și cauze interne pentru situația economică a României. Jurnaliștii de la Budapesta susțin că problemele actuale sunt „pedeapsa pentru că au cheltuit mult mai mult decât au produs”.
Mai mult, aceștia afirmă că România și-ar fi „câștigat prin datorii statutul de codaș al regiunii”.
Analiza face referire directă la măsurile de austeritate implementate de Guvern după alegerile din 2025. Deși scopul declarat a fost reducerea deficitului bugetar, deciziile au lovit direct în buzunarele populației. Eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea TVA și a accizelor sunt considerate principalele reforme care au accelerat scăderea puterii de cumpărare și au adâncit deteriorarea consumului în rândul gospodăriilor.
Ungaria, un model de creștere în regiune
În tot acest timp, Ungaria pare să se afle pe un drum complet opus. Presa maghiară pune în contrast situația dificilă din România cu cifrele pozitive de la Budapesta. Acolo, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat o creștere de 3,8% față de anul precedent.
Potrivit Ministerului Economiei Naționale din Ungaria, această evoluție se datorează unui pachet de măsuri pro-creștere, care a inclus majorări salariale și reduceri de impozite, stimulând astfel consumul intern.
Dar diferența cea mai mare se vede la inflație.
În martie 2026, rata inflației în Ungaria a fost de doar 1,8%, venind după un minim de 1,4% în februarie, cel mai redus nivel din ultimii nouă ani. Guvernul de la Budapesta creditează pentru acest succes măsurile de plafonare a marjelor de profit la anumite categorii de produse, care ar fi dus la o reducere a prețurilor cu 24,1% pentru bunurile vizate.
