Prețul petrolului explodează cu aproape 6% pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Prețurile petrolului au explodat joi, recuperând rapid pierderile din sesiunea precedentă. Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 5,79 dolari, adică 5,7%, închizând la 108,01 dolari pe baril, în timp ce cotația pentru West Texas Intermediate (WTI) din SUA a crescut cu 4,6%, până la 94,48 dolari. Motivul? Investitorii sunt tot mai sceptici că războiul din Orientul Mijlociu se va încheia prea curând.
Negocieri sub semnul întrebării
Deși trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a confirmat transmiterea către Iran a unei liste cu 15 puncte pentru negocieri, răspunsul de la Teheran a fost rece. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a confirmat că propunerea este analizată, dar a precizat că nu există discuții privind oprirea războiului. Mai mult, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că planul american este „unilateral şi nedrept”. Asta chiar dacă preşedintele american Donald Trump a afirmat că Iranul a permis trecerea a zece petroliere prin Strâmtoarea Ormuz ca gest de bunăvoinţă.
Pe bune, cum să se ajungă la un acord în condițiile astea? Propunerea americană, transmisă prin Pakistan, ar include eliminarea stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogăţit, oprirea programului de îmbogăţire și limitarea programului de rachete balistice, conform unor surse din cabinetul israelian. Un oficial iranian a replicat că propunerea nu îndeplineşte condiţiile minime pentru un acord, dar a subliniat că diplomaţia nu a fost abandonată.
Confuzie pe piețe, capitalul caută siguranță
Dar incertitudinea alimentează volatilitatea. „Există multă confuzie şi frustrare cu privire la veridicitatea informaţiilor care vin din Statele Unite şi Iran. Investitorii se reorientează din nou către active considerate sigure pentru a-şi proteja capitalul”, a declarat Timothy Snyder, economist-şef la Matador Economics.
Cifrele vorbesc de la sine.
Volumul tranzacţiilor pentru contractul Brent cu livrare apropiată a fost cel mai scăzut din 27 februarie, ziua de dinaintea începerii atacurilor lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului.
Escaladarea militară nu se oprește
În paralel cu discuțiile diplomatice firave, mișcările de trupe continuă să agite apele. Pentagonul pregăteşte trimiterea a mii de paraşutişti în zona Golfului Persic pentru a oferi administraţiei Trump opţiuni suplimentare, în timp ce două contingente de puşcaşi marini sunt deja în drum spre regiune. De partea cealaltă, mişcarea Houthi din Yemen, aliată cu Teheranul, a declarat că este pregătită să atace din nou rutele maritime din Marea Roşie.
V-ați fi așteptat la altceva? „Escaladarea militară continuă, inclusiv desfăşurările de trupe şi noile lovituri, alături de tranzitul limitat al petrolierelor în condiţiile impuse de Iran, continuă să tensioneze pieţele globale de energie”, a declarat analista MUFG Soojin Kim.
Efecte în lanț la nivel global
Iar impactul este deja masiv. Conflictul a blocat aproape complet transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol şi gaze naturale lichefiate. Agenţia Internaţională a Energiei a descris situaţia drept cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie. De la începutul războiului, preţul petrolului Brent a crescut cu aproape 50%, iar WTI cu aproximativ 41%.
Problemele nu se opresc aici. Producţia de petrol a Irakului (al doilea cel mai mare producător OPEC în 2025) a scăzut, iar rezervoarele de stocare au ajuns la niveluri critice. În același timp, aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei este blocată în urma atacurilor cu drone ucrainene. Rafinăria rusă Kirishinefteorgsintez, una dintre cele mai mari din ţară, a oprit procesarea petrolului, joi, după ce dronele ucrainene au provocat incendii în unele zone ale instalaţiei.
Primele semne de dezgheț diplomatic?
Stai puțin, că nu e totul negru. Există și semne limitate că transporturile maritime încep să se reia. Un petrolier thailandez a traversat Strâmtoarea Ormuz după coordonare diplomatică cu Iranul, iar Malaezia a anunţat că şi navele sale primesc permisiunea de tranzit. Mai mult, ambasada Iranului în Spania a transmis joi că Teheranul ar putea răspunde pozitiv oricărei solicitări din partea Madridului privind tranzitul.
Între timp, Franţa a anunţat că şeful armatei franceze a purtat discuţii cu reprezentanţi din aproximativ 35 de ţări pentru a identifica parteneri şi propuneri privind o eventuală misiune internaţională de redeschidere a Strâmtorii Ormuz după încheierea conflictului.
