Răspundere penală de la 12 ani pentru omor. Doar 2 cazuri în 3 ani justifică legea
Propunerea de a reduce vârsta răspunderii penale la 12 ani pentru infracțiunea de omor stârnește controverse puternice. Avocatul Poporului se opune ferm acestei modificări, argumentând că faptele șocante, dar izolate, nu pot justifica o schimbare legislativă cu impact asupra tuturor copiilor din România.
Potrivit Adevărul, instituția a transmis un punct de vedere către Ministerul Justiției împotriva proiectului inițiat de deputatul neafiliat Alexandru-Ștefan Băișanu. Proiectul prevede ca minorii între 12 și 14 ani să poată fi trași la răspundere penală pentru omor, însă numai dacă se dovedește prin probe că au acționat cu discernământ.
Cazul șocant care a pornit totul
Dezbaterile au fost aprinse de un caz care a zguduit opinia publică: crima de la Cenei. Un adolescent de 15 ani a fost ucis de trei minori cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani. Planificarea și cruzimea faptei au provocat indignare, mai ales după ce s-a aflat că băiatul de 13 ani care a participat la crimă nu poate răspunde penal din cauza vârstei.
În urma acestui eveniment, o petiție online care solicită scăderea vârstei de răspundere penală a adunat mii de semnături.
Argumentele pentru o lege mai aspră
Inițiatorii proiectului legislativ susțin că statul trebuie să poată interveni penal în cazul unor fapte de o gravitate excepțională, chiar dacă autorul are sub 14 ani. În expunerea de motive, aceștia oferă și exemple din alte state.
În Marea Britanie, Elveția sau Australia, limita de vârstă pentru răspunderea penală este de 10 ani. În Turcia, Olanda și Grecia, pragul este stabilit la 12 ani, în timp ce în Pakistan și Nigeria acesta coboară chiar și la 7 ani.
În prezent, legislația din România prevede că minorii între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au avut discernământ, iar cei de peste 16 ani răspund conform regulilor generale, dar cu un regim special. Proiectul ar coborî acest prag la 12 ani, exclusiv pentru omor și doar după o evaluare psihologică și psihiatrică.
„Prevenție, nu pedeapsă”: contraargumentele Avocatului Poporului
Avocatul Poporului respinge categoric modificarea, aducând mai multe argumente. Instituția motivează că dezvoltarea psihică și emoțională a unui copil de 12-13 ani nu este completă, iar capacitatea sa de a înțelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul este insuficient dezvoltată.
Mai mult, implicarea într-un proces penal sau încarcerarea pot duce la stigmatizare, etichetând copilul drept „infractor” și afectându-i șansele de reintegrare socială. Studiile de specialitate arată că intervenția penală timpurie nu reduce comportamentele violente, ba chiar le poate amplifica. În schimb, măsurile educative și de protecție au o rată de succes superioară.
Datele statistice par să susțină această poziție. O analiză a instituției arată că în perioada 2023-2026 au existat doar două cazuri de omor în care au fost implicați minori sub 14 ani, într-un univers de aproximativ trei milioane de copii între 0 și 14 ani la nivel național. Avocatul Poporului consideră că aceste cazuri, deși extrem de grave, nu reprezintă un fenomen generalizat care să justifice schimbarea legii.
Problema reală: familii vulnerabile și lipsa prevenției
Un alt aspect invocat este contextul social din care provin mulți minori infractori. Aceștia vin adesea din medii vulnerabile, familii dezorganizate sau monoparentale, au părinți plecați la muncă în străinătate, au abandonat școala sau nu sunt supravegheați corespunzător.
Avocatul Poporului subliniază că problema nu este lipsa pedepsei, ci absența unor servicii sociale eficiente și bine finanțate. Soluția reală constă în prevenție: sprijin pentru familii, consiliere, intervenție timpurie și implicarea școlii.
În acest context, ministrul Justiţiei a precizat că ministerul nu a inițiat un astfel de proiect de lege. Tema este în prezent analizată într-un grup de lucru care consultă specialiști și reprezentanți ai societății civile, iar concluziile ar putea sta la baza unei viitoare inițiative legislative.
