România are campioni la matematică dar 49% din elevi nu pot face o înmulțire
România a obținut locul I în Europa la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete, o performanță excepțională confirmată de Ministerul Educației. Lotul național a cucerit trei medalii de aur, consolidând reputația țării în competițiile de elită. Însă această reușită ascunde o realitate sumbră a sistemului de învățământ: aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional la matematică.
Mai exact, 49% dintre tinerii de 15 ani nu pot efectua un calcul simplu, precum o înmulțire.
Cifrele provin din cele mai recente teste PISA, publicate în 2023, care evaluează performanța sistemelor de educație la nivel global. Elevii din România au obținut un scor de doar 428 de puncte, mult sub media de 472 de puncte a țărilor din OCDE. Acest rezultat plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria. În clasamentul general, țări precum Singapore (575 de puncte), Japonia sau Estonia (510 puncte) domină detașat, în timp ce România se află în urma vecinilor săi, Ungaria și Serbia.
De ce există o prăpastie între olimpici și elevul de rând
Sergiu Moroianu, doctor în matematică la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, a analizat cauzele acestui eșec sistemic. Într-o analiză pentru Newsweek România, el arată că performanțele slabe nu sunt deloc întâmplătoare. „Programul OCDE pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) evaluează sistemul nostru de învățământ ca fiind unul din cele mai ineficiente din Europa. La ediția din 2023, de pildă, elevii noștri s-au clasat pe locul 26 din 27 de țări UE”, explică Moroianu.
O primă cauză identificată este subfinanțarea cronică a educației. Deși Legea 1/2011 prevede alocarea a minimum 6% din PIB pentru învățământ, acest procent nu a fost atins niciodată. În 2023, bugetul a fost de doar 2,1% din PIB, cel mai mic din istoria recentă, pe care ministrul Ligia Deca l-a considerat totuși „acoperitor”.
La aceasta se adaugă infrastructura precară, România având cele mai multe școli cu toalete în curte, fără apă curentă. Și finanțarea pentru cercetare este la un nivel derizoriu. Statul român cheltuie doar 17 euro pe an pe locuitor pentru cercetare, de două ori mai puțin ca Bulgaria și de 20 de ori sub media Uniunii Europene.
Frauda școlară, un fenomen generalizat și tolerat
Dincolo de problemele de finanțare, Sergiu Moroianu indică o problemă de mentalitate: cultura fraudei școlare. Fenomenul copiatului la teste s-a accentuat în pandemie și a devenit universal acceptat de elevi și părinți, conform unui chestionar informal realizat de cercetător. Profesorii care încearcă să combată frauda sunt excepții și se lovesc de neînțelegerea generală.
În aceste condiții, rezultatele slabe la PISA, unde nu se poate copia, devin explicabile.
Moroianu susține că disfuncțiile sistemului corespund voinței unei clase politice slab pregătite, care nu dorește generații mai educate. „Un popor majoritar lipsit de educație este mult mai ușor de manipulat și de împins în direcții greșite”, avertizează el. Lipsa unor studii oficiale despre amploarea fraudei arată o toleranță socială care va afecta viitorul țării. „Societatea noastră manifestă o toleranță inexplicabilă față de frauda școlară care ne va asigura pe viitor, nu locul 10, așa cum ne-am dori, ci ultimul loc în orice top mondial al inovației și cunoașterii”, conchide matematicianul.
