România are un potenţial uriaş de energie eoliană în Marea Neagră, de peste 70.000 MW

0 6

Secretarul de stat Nicolae Havrileţ a declarat, joi că România are un potenţial eolian uriaş, de peste 70.000 de MW, în Marea Neagră şi ar putea folosi această energie inclusiv pentru producţia de hidrogen, la Forumul Virtual de Energie Verde.

“Vrem ca din Fondul de Modernizare, fond alimentat din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, să promovăm în continuare producţia de energie din surse regenerabile, în special offshore wind. Datorită simplificării tehnologiei, succesul înregistrat de Marea Britanie în acest sector în 20 de ani România ar putea să îl ajungă în 5-6 ani”, a explicat oficialul ministerial.

Havrileţ a subliniat că aceasta este o estimare făcută în baza unui studiu de fezabilitate realizat de Banca Mondială pentru zona Mării Negre.

“Există aici un potenţial uriaş. Doar în zona apelor costiere, România are o posibilitate de înfiinţare a unor parcuri eoliene de 72.000 de MW”, a precizat secretarul de stat.

Spre comparaţie, România are un consum orar în jur de 8.000 – 10.000 de MW de electricitate.

“Realizarea unor parcuri eoliene offshore ar permite României să exporte o parte din energia electrică şi să producă hidrogen”, a mai spus Havrileţ.

De asemenea, în cadrul aceluiaşi eveniment, acesta a subliniat că producătorii de gaze Romgaz şi Petrom au în vedere dezvoltarea unui proiect comun prin care să producă hidrogen într-un parc eolian în Dobrogea, în premieră pentru piaţa din România.

“Consider că până la jumătatea anului viitor o să avem cel puţin două parcuri eoliene şi/sau solare care vor avea producţie de hidrogen. În primul rând, iniţiativa celor doi mari producători de gaze naturale, Romgaz şi Petrom, care, printr-o acţiune comună, doresc să înfiinţeze prima fermă de producţie a hidrogenului din surse eoliene, în zona Dobrogea. Pentru că tehnologia este foarte scumpă, există o iniţiativă ca acest hidrogen fabricat în premieră să fie utilizat în zona producătorilor de energie electrică din Delta Dunării, întrucât nu sunt permise acolo realizările de conducte de gaze sau alte investiţii din cauza restricţiilor de mediu”, a precizat Havrileţ.

Mai mult, acesta a amintit că oraşul Sulina a rămas fără energie termică, întrucât capacitatea pe cărbune de acolo nu a mai putut fi folosită.

“Există un element foarte important din anul 2003, locuitorii din Delta Dunării au subvenţionate atât carburanţii, cât şi o parte din consumul de energie electrică, ceea ce ar face ca şi hidrogenul să fie subvenţionat, utilizându-se în această zonă”, a mai spus secretarul de stat.

În acest context, la nivelul Comisiei Europene s-a stabilit că producţia de hidrogen trebuie susţinută din fonduri europene, iar Fondul de Modernizare va încuraja producţia de energie electrică care poate fi stocată fie în baterii, fie în hidrogen, a explicat Nicolae Havrileţ.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

x