România are un potenţial uriaş de energie eoliană în Marea Neagră, de peste 70.000 MW

Secretarul de stat Nicolae Havrileţ a afirmat, joi, că România dispune de un potențial eolian considerabil, estimat la peste 70.000 de MW, în Marea Neagră, care ar putea fi utilizat inclusiv pentru generarea de hidrogen, în cadrul Forumului Virtual de Energie Verde.

„Intenționăm să continuăm promovarea energiei din surse regenerabile, în special din turbine eoliene offshore, prin intermediul Fondului de Modernizare, care este alimentat din vânzarea certificatelor de emisii de CO2. Având în vedere simplificarea tehnologiilor, România ar putea atinge succesul înregistrat de Marea Britanie în acest domeniu în doar 5-6 ani”, a explicat oficialul.

Havrileţ a subliniat că această estimare se bazează pe un studiu de fezabilitate realizat de Banca Mondială pentru regiunea Mării Negre. „Există un potențial imens. Doar în zona apelor costiere, România ar putea dezvolta parcuri eoliene cu o capacitate de 72.000 de MW”, a adăugat el.

RecomandăriUltimatum uriaș pentru armata americana. Ce decizie a luat Bulgaria la granita cu România

Pentru a oferi o comparație, consumul de electricitate al României se situează în jurul valorii de 8.000 – 10.000 de MW pe oră. „Implementarea unor parcuri eoliene offshore ar permite României să exporte o parte din energia electrică generată și să producă hidrogen”, a continuat Havrileţ.

În cadrul aceluiași eveniment, el a menționat că companiile Romgaz și Petrom plănuiesc să dezvolte un proiect comun pentru producția de hidrogen într-un parc eolian din Dobrogea, ceea ce ar reprezenta o premieră pentru piața românească.

„Consider că până la mijlocul anului viitor, vom avea cel puțin două parcuri eoliene și/sau solare capabile să producă hidrogen. Inițiativa celor doi mari producători de gaze naturale, Romgaz și Petrom, vizează înființarea primei ferme de producție a hidrogenului din surse eoliene în Dobrogea. Datorită costurilor ridicate ale tehnologiei, există o propunere ca hidrogenul generat să fie utilizat de producătorii de energie electrică din Delta Dunării, unde construcția de conducte de gaze este restricționată din motive de mediu”, a explicat Havrileţ.

RecomandăriInvenția uriașă care schimbă piața energiei. China a lansat gigantul care rezistă la uragane

De asemenea, el a menționat că orașul Sulina a rămas fără energie termică, deoarece capacitatea pe cărbune nu mai poate fi utilizată. „Un aspect important din 2003 este că locuitorii din Delta Dunării beneficiază de subvenții pentru carburanți și o parte din consumul de energie electrică, ceea ce ar putea permite și subvenționarea hidrogenului în această zonă”, a adăugat secretarul de stat.

În acest context, la nivelul Comisiei Europene s-a decis că producția de hidrogen trebuie să fie sprijinită prin fonduri europene, iar Fondul de Modernizare va stimula generarea de energie electrică care poate fi stocată fie în baterii, fie sub formă de hidrogen, a concluzionat Nicolae Havrileţ.