România pe locul 45 mondial la calitatea vieții și ultima în Uniunea Europeană
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la calitatea vieții și bunăstarea socială, clasându-se pe poziția 45 la nivel mondial dintr-un total de 171 de țări analizate. Cu un scor general de 74,49 din 100, țara noastră este depășită de vecinii săi, Bulgaria și Ungaria, conform Indicelui de Progres Social pe 2025.
Ultimii din UE, depășiți de Bulgaria și Ungaria
Clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social pentru 2025, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, ne plasează pe o poziție deloc onorantă. Scorul de 74,49 este aproape identic cu cel din 2024 (74,61), ceea ce ne menține în rândul statelor din a doua categorie valorică, unde am intrat în 2022. Numai că, în interiorul Uniunii Europene, suntem pe ultimul loc.
Bulgaria se află puțin în fața României, pe locul 43, cu un scor de 75,73 din 100. Ungaria, în schimb, are un avantaj serios, ocupând locul 40, cu un scor de 77,29 din 100. Alte state din regiune stau mult mai bine: Estonia și Slovenia se află în Top 20 mondial (locurile 16 și 17), Cehia e pe locul 23, Slovacia pe 34, iar Grecia pe 35.
Sănătatea și educația, capitolele la care suntem codași
La o privire mai atentă, cifrele arată o poveste cu două fețe. Țara noastră își îmbunătățește poziția la categoria nevoilor de bază, urcând pe locul 45 de pe 49 în 2024. Cele mai bune rezultate le-am obținut la nutriție și îngrijiri medicale (locul 36 mondial) și locuințe (locul 36). S-au înregistrat îmbunătățiri și la apă și salubritate, unde am urcat pe locul 58, de pe 72.
Dar unde stăm, pe bune, cel mai prost? În schimb, cele mai mici scoruri au fost înregistrate la sănătate și educație de bază, unde ne clasăm pe un rușinos loc 86 la ambele categorii. Aceste capitole arată un decalaj imens al României față de state cu un PIB pe cap de locuitor similar (așa-numitele peer countries), printre care se numără Ungaria, Croația, Polonia sau Grecia.
Cifrele vorbesc de la sine.
Creșterea economică nu aduce automat bunăstare
Iar explicația pentru acest paradox – creștere economică rapidă, dar bunăstare socială care bate pasul pe loc – vine chiar din partea specialiștilor care au contribuit la raport. Evoluția PIB și cea a Indicelui de Progres Social nu se află într-o relație de determinare directă, iar unele țări pur și simplu reușesc mai bine decât altele să transforme avansul economic în progres pentru cetățeni.
„Una dintre tendințele evidențiate de raport este slăbirea relației dintre performanța economică și progresul social în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Această evoluție este vizibilă și în România, o economie care a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din Uniunea Europeană, dar care continuă să se confrunte cu provocări în domenii precum educația, sistemul de sănătate sau reducerea inegalităților regionale. Pentru a avea o creștere economică cu efecte pozitive asupra nivelului de bunăstare a cetățenilor, sunt necesare măsuri care să asigure nu doar păstrarea ritmului de creștere a investițiilor publice și private (cu capital străin și local), ci și direcționarea lor strategică spre infrastructura socială și spre anumite regiuni geografice și industrii”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Stagnare globală și lideri nordici
Fenomenul stagnării progresului social este unul global, afectând aproape fiecare regiune a lumii, iar circa o treime dintre țările analizate au înregistrat chiar scăderi în ultimul an. Liderul clasamentului rămâne și în 2025 Norvegia, cu un scor de 91,73, urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția, toate cu scoruri de peste 90 de puncte.
Europa, ca regiune, înregistrează un scor general de 79,18 puncte, fiind pe locul al doilea după America de Nord. Chiar și marile economii ale lumii din G7 au evoluat divers: Germania și Japonia conduc grupul, în timp ce Marea Britanie și Franța au stagnat, iar SUA au scăzut până pe ultimul loc în G7. si, progresul social în cele mai populate țări, India și China, a încetinit considerabil începând cu 2021.
Poate cel mai bun exemplu al acestei deconectări dintre bani și bunăstare este chiar Statele Unite. Deși SUA și Letonia au rezultate similare în ceea ce privește progresul social, PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jumătate față de cel american.
