Șefa Înaltei Curți îl acuză pe Bolojan de presiuni. Miza: 231 mil. euro
Tensiune maximă la București. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a lansat un atac dur și neașteptat la adresa premierului Ilie Bolojan. Motivul? O scrisoare despre fonduri europene. O scrisoare pe care o consideră o presiune directă pusă pe justiție.
Totul a plecat, conform Mediafax, de la un demers al premierului către Curtea Constituțională. În document, Bolojan îi avertiza pe judecătorii CCR: România poate pierde 231 de milioane de euro din PNRR. Condiția? Ca legea pensiilor magistraților să fie declarată neconstituțională. Premierul zice că e o simplă informare. Șefa Instanței Supreme o numește ingerință gravă.
„O ingerință incompatibilă cu separația puterilor”
Răspunsul Înaltei Curți a venit rapid. Și a fost tăios. Lia Savonea, într-un comunicat oficial, acuză direct: „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate […] reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Traducerea e simplă: Guvernul încearcă să forțeze o decizie judecătorească folosind amenințarea banilor. Savonea merge mai departe și demontează argumentul financiar al premierului, pe care îl consideră „din punct de vedere juridic, inexact”, explicând că jaloanele PNRR pe acest subiect au fost deja atinse prin alte legi adoptate.
„CCR nu este un instrument de validare a obiectivelor financiare”
Mesajul din comunicat trasează o linie roșie. Curtea Constituțională nu e o anexă a Guvernului, nici un instrument pentru validarea obiectivelor sale financiare, spune președinta ICCJ, care amintește că „Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”.
Singura sa misiune este să apere Constituția.
Deciziile se iau pe bază de analiză juridică. Punct. Nu pe calcule bugetare sau interese politice. Independența justiției, se arată în document, nu e un moft, ci o condiție de bază a angajamentelor europene, iar orice încercare de a o influența lovește direct în credibilitatea statului.
Argumentul lui Bolojan: Obligația constituțională și riscul de 231 milioane euro
Cum se apără premierul Ilie Bolojan? Invocă articolul 148 din Constituție. Acesta obligă autoritățile să asigure respectarea angajamentelor europene, deci demersul său ar fi o responsabilitate, nu o presiune. Surprinzător sau nu, informarea către CCR a fost făcută public după o întâlnire cu oficiali de la Comisia Europeană pe 30 ianuarie 2026.
Chiar atunci, ministrul Dragoș Pîslaru a aflat că Bruxelles-ul consideră „neîndeplinit Jalonul nr. 215”. Consecința directă? „Pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Bolojan a adăugat că decizia finală a Comisiei vine abia după 11 februarie, în funcție de ce raportează autoritățile române.
Ce urmează? Apel la calm și o decizie sub presiune
Scandalul e departe de a se fi încheiat. La finalul comunicatului, Lia Savonea îi lansează premierului o invitație diplomatică, dar fermă: să „reafirme public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință”. E o cerere de detensionare a situației.
Acum, totul depinde de Curtea Constituțională. Judecătorii trebuie să decidă soarta legii pensiilor magistraților, având pe masă nu doar argumente juridice, ci și avertismentul Guvernului legat de cele 231 de milioane de euro. Presiunea este imensă.
