Sondaj INSCOP: Paradoxul justiției din România, în cifre

Românii tânjesc după o justiție independentă. O vor cu orice preț. Dar nu cred că o au. Deloc. Asta arată, brutal, cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, care scoate la iveală o prăpastie între vis și realitatea din instanțe. Cifrele sunt un duș rece. Scrie Digi24.
Doar un sfert din populație mai acordă credit sistemului judiciar. În schimb, o majoritate zdrobitoare îl consideră vulnerabil la jocurile politice și nedrept. Datele, publicate de Digi24, zugrăvesc o imagine complicată, pe care sociologii o etichetează deja drept un „paradox”.
Doar unul din patru români mai crede. Cine sunt cei mai sceptici?
Cifrele vorbesc de la sine. Și sunt dure. Exact 25,5% dintre români au încredere „foarte multă” sau „destul de multă” în Justiție. În oglindă, un procent masiv de 70,5% spune că are încredere puțină, foarte puțină sau chiar deloc. E o ruptură.
Profilul celor care încă mai speră este interesant: încrederea e puțin mai mare printre votanții PSD și AUR, la tinerii între 18 și 44 de ani și la cei cu educație primară, în timp ce neîncrederea explodează la polul opus, atingând cote maxime la votanții USR, la persoanele de peste 60 de ani, la absolvenții de studii superioare și la locuitorii din marile orașe.
Un ideal sfânt, o realitate politizată: Vrem independență, dar nu o vedem
Aici se naște marea contradicție. Aproape toți românii, mai precis 92,3%, sunt de acord că independența justiției este „foarte importantă” sau „destul de importantă”. Un adevărat consens național. O valoare de bază. Și totuși, când sunt puși să spună dacă idealul se regăsește în realitate, totul se năruie. Doar 23,7% cred că justiția e ferită de influențe politice, pe când restul de 67,4% o văd total vulnerabilă. Cine crede în independența ei? Din nou, votanții PSD și AUR, persoanele între 30-44 de ani și cei din mediul rural.
Legea e pentru căței? O majoritate zdrobitoare spune că nu suntem egali
Poate cea mai alarmantă cifră ține de egalitatea în fața legii. Aici, percepția s-a prăbușit. Doar 16,6% dintre români mai cred că legea se aplică la fel pentru toată lumea. E o scădere serioasă, dacă ne gândim că în aprilie 2025 procentul era de 19,8%.
În același timp, numărul celor convinși că legea se aplică preferențial a sărit la 80,2%, față de 68,5% cu mai puțin de un an în urmă. Surprinzător sau nu, o viziune ceva mai optimistă o au votanții coaliției de guvernare (PSD și PNL) și tinerii sub 30 de ani. Cei mai critici rămân, din nou, votanții USR și AUR, alături de locuitorii orașelor mici.
„Un paradox sociologic”: De ce tocmai românii educați și-au pierdut speranța
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, vine cu o explicație pentru aceste date aparent contradictorii. El vorbește despre o „ruptură structurală” și un „paradox sociologic”. „Tocmai grupurile mai educate, urbane și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, semn că neîncrederea nu vine din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate”, punctează Ștefureac.
Această neîncredere venită din informare e un semnal de alarmă. Ștefureac avertizează că prăbușirea legitimității justiției poate duce fie la revoltă, fie la un „cinism civic, resemnare și retragere din participarea democratică”. Concluzia lui e tranșantă: „justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională, ceea ce reprezintă un risc major pe termen mediu pentru coeziunea socială și încrederea în statul român”.
Sondajul s-a desfășurat prin metoda CATI (interviuri telefonice). Au fost chestionate 1.100 de persoane, eșantionul fiind reprezentativ la nivel național. Perioada: 12-15 ianuarie 2026. Marja de eroare este de 3%.









