Spania aruncă 5 miliarde de euro în lupta cu prețul la benzină

Războiul din Iran lovește direct în buzunarele șoferilor europeni, cu prețuri la pompă care au explodat în unele țări cu peste 30%. Statele Uniunii Europene se grăbesc să intervină cu tăieri de taxe, plafonări de prețuri și reglementări mai stricte. Spania a pus pe masă un pachet uriaș de 5 miliarde de euro pentru a tempera șocul.

Tăieri de TVA și pachete de miliarde

Guvernul de la Madrid a reacționat masiv. A lansat un pachet de 5 miliarde de euro și a redus drastic TVA-ul la carburanți, de la 21% la doar 10%. Oficialii susțin că această măsură va ieftini benzina cu aproximativ 30 de eurocenți pe litru. Și Polonia a urmat o strategie similară, tăind TVA-ul la combustibil de la 23% la 8%, ceea ce ar trebui să aducă o economie similară, de circa 30 de eurocenți. Numai ca Varșovia introduce, în plus, și controale de preț.

Plafonări stricte și reguli noi la pompă

Ungaria a ales calea unor controale de preț foarte stricte. A plafonat prețurile la carburanți, dar există o șmecherie. Măsura se aplică exclusiv vehiculelor cu numere de înmatriculare maghiare, o decizie menită să pună capăt turismului transfrontalier pentru combustibil.

RecomandariSpania deturneaza 10 miliarde de euro din fondurile UE pentru pandemie. Banii ajung la pensii

În schimb, Germania și Austria merg pe o rută a reglementărilor. Berlinul forțează o nouă regulă care permite benzinăriilor să majoreze prețurile o singură dată pe zi, la prânz. Iar Viena limitează scumpirile la cel mult trei pe săptămână.

Dar cine beneficiază, până la urmă, de aceste măsuri?

Teoretic, cetățenii europeni. Asta, fireste, cu condiția ca firmele petroliere să nu absoarbă pur și simplu diferențele de taxe pentru a-și umfla profiturile. Italia, de exemplu, a amenințat deja că va impune sancțiuni companiilor care încearcă să-și mărească marjele în acest context.

RecomandariSpania acuză SUA și Israel de război ilegal și pierde 100 de miliarde de euro

Modelul francez și presiunea americană

Franța a evitat tăierile masive de taxe. Guvernul de la Paris se bazează pe giganți corporativi, precum TotalEnergies, să plafoneze voluntar prețurile. E drept că, pentru politicienii europeni, cheltuirea banilor publici este o mișcare costisitoare. Însă apetitul public pentru a se alătura Statelor Unite și Israelului într-un conflict activ este aproape inexistent.

Acest refuz a fost vizibil și la recentul summit G7. În ciuda presiunii Washingtonului de a securiza imediat Strâmtoarea Ormuz, Europa a oferit un duș rece. Liderii europeni au confirmat că vor ajuta la protejarea căii navigabile critice, dar numai după ce războiul din Iran se va încheia.

Până atunci, poate ar trebui să luăm în considerare mersul pe bicicletă, precum Mark Rutte?

RecomandariSánchez acuză SUA și Israelul de un război ce a costat Spania 100 de miliarde de euro