Spasticitatea lovește aproape jumătate din pacienții români cu AVC după recuperare

Aproximativ 60.000 de persoane suferă un accident vascular cerebral în fiecare an în România, iar pentru mulți supraviețuitori lupta continuă mult după episodul acut. O parte semnificativă dintre aceștia dezvoltă complicații care le afectează grav mobilitatea, una dintre cele mai frecvente fiind spasticitatea.

Această tulburare motorie și senzorială transformă activități simple, precum îmbrăcatul sau spălatul, în adevărate provocări. Potrivit Csid, spasticitatea este caracterizată prin hiperactivitate musculară, care provoacă rigiditate și poziții anormale ale membrelor. De exemplu, brațul afectat poate rămâne permanent îndoit și apropiat de corp, cu degetele strânse în pumn, în timp ce la picioare pot apărea genunchi în hiperextensie.

Când apare complicația: 25% dintre pacienți, afectați în 2 săptămâni

Datele medicale arată o evoluție rapidă a acestei afecțiuni. Circa 25% dintre pacienți prezintă semne de spasticitate la doar două săptămâni după un accident vascular cerebral. Procentul crește considerabil după 12 luni, ajungând la 38% în cazul celor aflați la primul episod de AVC și la 44% pentru pacienții care au suferit un AVC recurent.

RecomandăriVremea extremă lovește România la jumătatea lunii mai. Unde s-au înregistrat minus 10 grade

Fără un tratament adecvat, spasticitatea poate duce la scurtarea țesuturilor moi, rigidizarea articulațiilor și durere cronică. Acest proces poate debuta la aproximativ două săptămâni de la apariția simptomelor și poate atinge un nivel maxim în circa trei luni. De altfel, accidentul vascular cerebral rămâne o cauză majoră de invaliditate, o treime dintre pacienți devenind dependenți de sprijinul familiei.

Avertismentul medicilor: Recuperarea timpurie este decisivă

Specialiștii subliniază că recunoașterea rapidă a simptomelor și începerea tratamentului pot schimba complet prognosticul pacientului. Intervenția rapidă este cheia pentru o recuperare mai bună.

„Obiectivul principal al neurologului este să salveze viața pacientului în faza acută a accidentului vascular cerebral, dar este la fel de important să informăm pacientul și familia că recuperarea medicală timpurie poate preveni spasticitatea și poate îmbunătăți semnificativ independența și calitatea vieții”, explică Cristina Tiu, medic primar neurolog și șef al Secției Neurologie II din cadrul Spitalul Universitar de Urgență București.

RecomandăriDatorii de 77,8 mld. lei la stat: Bucureștiul concentrează aproape jumătate din gaură

Pacienții și aparținătorii sunt sfătuiți să urmărească atent semne precum rigiditatea musculară sau pozițiile neobișnuite ale membrelor și să ceară o evaluare medicală cât mai repede posibil.

Rolul familiei în succesul terapiei

Tratamentul spasticității necesită o abordare multidisciplinară. Neurologul, medicul de recuperare, medicul de familie și, foarte important, familia pacientului trebuie să colaboreze pentru a stabili cel mai bun plan terapeutic.

Kinetoterapia, exercițiile specifice și medicația pot contribui la menținerea mobilității și la prevenirea contracturilor musculare. Implicarea celor apropiați este însă fundamentală.

RecomandăriCodul galben şi codul portocaliu se prelungeşte în aproape jumătate din ţară şi în weekend

„Chiar dacă pacienții cu spasticitate post-AVC nu sunt cei mai simpli de tratat, kinetoterapia, exercițiile specifice și tratamentul medicamentos adecvat pot face diferența. Rolul familiei este esențial, deoarece susținerea și implicarea acesteia în programul de recuperare cresc șansele de succes ale terapiei”, afirmă Delia Cinteză, medic primar în medicină fizică și de reabilitare.

Intervenția timpurie și combinarea terapiilor cresc șansele de recuperare a funcțiilor motorii, oferind pacienților o independență mai mare și o calitate a vieții mai bună.