Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Strategia naţională cu privire la incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 şi un Plan de acţiune pentru aceeaşi perioadă, documente care promovează dreptul fundamental al persoanelor fără adăpost la servicii sociale şi la o viaţă trăită cu demnitate, transmite Ministerul Muncii, menționând că cercetările făcute au evidenţiat profilul acestor persoane la nivel naţional, arătând că predomină bărbaţii (76,8% faţă de 23,2% femei), cu vârste cuprinse între 18-64 ani (81,3%). Totodată, studiile au mai arătat că 44,3% dintre cei găzduiţi în centre rezidenţiale şi 42,6% dintre cei care trăiesc pe stradă au copii, care, în unele cazuri, trăiesc cu ei sau beneficiază de măsură specială de protecţie.
Astfel că, documentele au fost elaborate în cadrul proiectului „FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora” SIPOCA 575 (SMIS 126131), în intervalul 2019-2021, pe baza unor studii de fundamentare făcute în urma anchetelor pe bază de chestionar care au vizat 1.220 de persoane fără adăpost, din care 788 beneficiare de servicii sociale în regim rezidenţial şi 432 care trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice.
Cercetările făcute au evidenţiat profilul acestor persoane la nivel naţional, arătând că predomină bărbaţii (76,8% faţă de 23,2% femei), cu vârste cuprinse între 18-64 ani (81,3%). Vârsta medie a celor fără adăpost este 50,6 ani, iar vârsta cea mai des menţionată este 52 de ani, necăsătoriţi, cu nivel mediu de studii, sunt de peste 3 ani în această stare de vulnerabilitate şi au mai experimentat această situaţie de mai multe ori în trecut.
Studiile au mai indicat că 44,3% dintre cei găzduiţi în centre rezidenţiale şi 42,6% dintre cei care trăiesc pe stradă au copii, care, în unele cazuri, trăiesc cu ei sau beneficiază de măsură specială de protecţie.
Cele mai des întâlnite nevoi şi dificultăţi cu care se confruntă aceşti oameni sunt: lipsa documentelor de identificare, asigurarea nevoilor de bază, probleme de sănătate, lipsa unui medic de familie şi/sau lipsa calităţii de asigurat de sănătate, prezenţa unor adicţii, lipsa ocupaţiei, lipsa surselor de venit, lipsa capacităţii de a derula în mod independent anumite activităţi.
În plus, principalele cauze care au dus la această stare de vulnerabilitate sunt:
-slaba monitorizare a fenomenului PFA;
-disfuncţionalităţi în eficienţa sistemului de asistenţă socială;
-lipsa veniturilor care să permită accesul la o locuinţă;
-pierderea locuinţei ca urmare a divorţului/separării;
-părăsirea centrului de plasament la împlinirea vârstei de 18 ani;
-decesul părinţilor;
-evacuarea din casă de către proprietarii care au revendicat locuinţa;
-violenţa în familie ori înşelăciunea/frauda imobiliară.
Mai mult, strategia naţională are ca obiectiv general creşterea gradului de incluziune socială a persoanelor fără adăpost prin asigurarea unei protecţii sociale adecvate nevoilor lor, pe baza analizelor efectuate fiind definite şi patru obiective specifice, fiecare dintre acestea cu direcţii de acţiune pentru care au fost dezvoltate măsuri şi acţiuni, care acoperă trei paliere: prevenţie, intervenţie şi post-intervenţie.
De asemenea, cele patru obiective specifice sunt: prevenirea accentuării fenomenului la nivel naţional; asigurarea intervenţiei adecvate, multidisciplinare şi integrate în vederea incluziunii sociale a acestor persoane; prevenirea recăderilor post-intervenţie şi îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă.
Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei stabileşte rezultatele, indicatorii de performanţă, responsabilităţile, perioadele de implementare şi sursele de finanţare a măsurilor identificate pentru direcţiile de acţiune aferente obiectivelor specifice identificate.
Cele două documente vor permite țări noastre să înregistreze progrese în combaterea fenomenului de excluziune socială care afectează persoanele fără adăpost în acord cu cele asumate din perspectiva obiectivelor Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, respectiv ale Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 şi, implicit, cu principiile Pilonului Social European.
