Ţara noastră are cea mai agresivă scumpire din UE la motorină
Datele înregistrate de organismul de statistici al Comisiei Europene spun că România a înregistrat cea mai agresivă scumpire din UE la motorină din ultimul an. Prețul a înregistrat o creștere de 59% față de anul 2021.
România are cea mai agresivă scumpire din UE la motorină
De asemenea, o creștere similară a fost înregistrată și în cazul benzinei. Față de anul 2021, prețul este mai mare cu 39%, conform datelor publicate de organismul de statistici al Comisiei Europene (Eurostat).
Dacă media barilului de petrol pentru primul trimestru al anului trecut era de 60 de dolari, anul acesta, în primele trei luni, media a ajuns la peste 90 de dolari pe baril, un eventual embargo asupra importurilor de petrol din Rusia creând premisele pentru viitoarele scumpiri.
Implementarea unor mecanisme de control
„Există câteva ţări care au implementat sau sunt în faza avansată de implementare a unor mecanisme de control al preţurilor, de exemplu Ungaria a ales să plafoneze preţul la pompă, în Germania s-a introdus o reducere temporară a taxei pe carburanţi, în timp ce în Portugalia există un program de acordare de vouchere în valoare de până la 20 euro/ beneficiar.
România va deconta 50 de bani din preţul de la pompă pentru combustibilii utilizaţi de transportatori”, a precizat Szabolcs Nemes, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România.
Scumpirile vin chiar dacă la nivelul anului 2020 gradul de dependenţă a României faţă de importurile de petrol era de 68%, numai Danemarca, al doilea producător de petrol la nivelul UE, având o dependenţă mai redusă de importuri, de 51%, spun statisticile Comisiei Europene.
Totuși, ţara noastră are avantajul de a-şi putea asigura singură o treime din necesarul de petrol şi o industrie de rafinare pe care se poate baza, dar acest lucru rămâne fără impact în preţ. Kazahstanul este cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, 51% din cantităţile importate venind de acolo, conform datelor din 2020.
„Aprovizionarea UE va necesita importuri mai mari din alte ţări producătoare, însă rămâne de văzut care este disponibilitatea acestor ţări şi capacitatea lor reală de a mari extracţia de ţiţei sau de a pune pe piaţă volume din rezervele naţionale. În plus, împotriva unor ţări cu resurse şi capacităţi de producţie importante, precum Venezuela sau Iran există sancţiuni internaţionale deja instituite.
Într-un astfel de context, sunt multiple scenarii care prevăd creşteri semnificative ale preţului ţiţeiului ñ au fost vehiculate şi valori de până la 200 USD/ baril acest nivel reprezentând un potenţial record absolut”, a mai spus Szabolcs Nemes.
