Teama de eșec ne protejează nu doar de greșeli, ci și de succes!

De Jurnalul Național Actuale 103 citiri
13 min citire

Inrolare trafic.ro




 

În urma studiului realizat de Reveal Marketing Research, prin prisma piramidei lui Maslow, se evidenţiază că teama de eșec ne protejează nu doar de greșeli, ci și de succes. Din păcate, ne lăsăm stăpâniți, de multe ori, de teama de a nu reuși în viață. Aceasta este principala concluzie a studiului care informază că românii între 36 și 45 de ani se simt copleșiți de nevoile fiziologice de bază, cum ar fi hrana, locuința, sau banii pentru necesități.

Iar cei cu vârsta între 45 și 60 de ani sunt preocupați de nevoia de securitate, ratele și datoriile, frica și grija pentru viitorul copiilor și al familiei. În schimb, cei peste 60 de ani sunt ceva mai echilibrați. Cu toate acestea, și aceștia se tem de singurătate și de faptul că nu li se vor recunoaște meritele și nu vor fi respectați pentru rolurile avute în viață.

Iar cei care sunt în vârful piramidei sunt, de fapt, tinerii până în 35 de ani

În afirmaţiile sale, ”Frica puternică de a nu reuși în viață îi împiedică să își facă planuri de viitor sau să se gândească la o carieră de succes sau la întemeierea unei familii”, spune Marius Luican, general manager Reveal Marketing Research.

În general, temerile sunt adesea cauza nereușitelor noastre. Ne temem atât de tare încât dăm vina pe țară, pe guvern, pe economie, pe criză, pe orice. Interesant este însă faptul că, în țară, sunt și oameni care reușesc. Oameni care se luptă cu tot ceea ce le stă împotrivă până își ating obiectivele.

Este și cazul omului de afaceri Ionuț Negoiță, fostul patron de la Dinamo. Prezent în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN, acesta a povestit cum și când a intrat în domeniul afacerilor și cât de mult a luptat pentru a ajunge cine este astăzi.

Aşadar, Iusti Fudulu: Cum crezi că te cunosc oamenii? Din fotbal sau din imobiliare?

Ionuț Negoiță: Fotbalul îți oferă o notorietate cantitativă, mult mai mare, este cel mai iubit sport și cel mai urmărit. Lumea mă cunoaște și prin intermediul imobiliarelor, au mai fost ceva domenii care am făcut lucruri mai inedite, de exemplu hotelul pe care l-am făcut era cel mai mare din Europa la momentul respectiv, și am marcat cumva piața, dar într-adevăr, fotbalul este sportul rege.

Iusti Fudulu: Cine este, în opinia ta, Ionuț Negoiță?

Ionuț Negoiță: Ionuț Negoiță este o persoană normală care a încercat să facă diferite lucruri. Pe unele le-a reușit, pe altele mai puțin, dar foarte important în viață este să știi să te reorganizezi, să te repoziționezi, să te reinventezi, și de ce nu, să transformi anumite eșecuri, care vin inevitabil, într-un succes. Important este însă să nu renunți și să încerci să scoți, așa cum se spune în fotbal,”maxim din fază”.

Iusti Fudulu: Care este domeniul care ți-a plăcut cel mai mult din toate activitățile pe care le-ai făcut din zona de business?

Ionuț Negoiță: Aș putea spune dezvoltările imobiliare, construcțiile. Ce-mi place în domeniul imobiliar și în cel hotelier? Că rămân lucruri vizibile, palpabile, și de ce nu, pe generații. Care cumva marchează, schimbă locul.

Iusti Fudulu: Vii dintr-o familie cu bani?

Ionuț Negoiță: Pe vremea lui Ceaușescu, aveam 16 ani la Revoluție, cu unele excepții, cam toată lumea era la fel de bogată sau la fel de săracă. Era o perioadă complicată, la aproape orice. Deci nu aș putea spune că era cineva bogat.

La 17 ani, am plecat cu fratele meu, cu doi ani mai mare, în Iugoslavia. Am plecat acolo pentru că nu era nevoie de viză de ambasadă, era vorba doar de o viză la vamă, eram și minor, și am lucrat șase luni acolo, în construcții. Doi ani mai târziu, în 1993 eram plecat în Franța, singur, și acolo am avut o experiență mult mai amplă, într-o țară mult mai dezvoltată decât Iugoslavia, o țară cu adevărat capitalistă, unde, așa cum spun mereu, experiența pe care am căpătat-o a fost mult mai importantă în ceea ce a urmat decât banii pe care i-am strâns.

Eram strângător, și întotdeauna am gândit că trebuie să merg, să mă capitalizez cât mai bine și să mă întorc în țară. Nu am avut niciodată gânduri de a rămâne undeva în străinătate, absolut în nicio țară. Nu am luat în calcul așa ceva. Mereu ideea mea a fost să mă întorc în România și ceva, să dezvolt ceva în țara noastră.

Iusti Fudulu: Pe vremuri, scopul principal când plecai în străinătate era să faci bani de o mașină. Ai făcut și tu asta?

Ionuț Negoiță: Toți banii noștri pe care i-am strâns în Iugoslavia i-am dat pe o mașină. Era un Mercedes la vremea respectivă, destul de bine pregătit pentru vânzare, însă doi ani mai târziu a început să își arate ceea ce avea pe dedesubt. La un moment dat am rămas și fără bani, și nu mai aveam bani nici măcar pentru întreținerea mașinii, întreținere care era destul de scumpă. Și tocmai de asta am plecat din nou în străinătate și ceea ce am făcut la întoarcerea în România a fost să cumpăr cea mai ieftină mașină pe motorină, pentru că motorina era și cea mai ieftină. A fost o lecție pentru mine, foarte importantă, care mai târziu m-a ajutat.

Iusti Fudulu: Care a fost începutul tău în business?

Ionuț Negoiță: Tatăl meu a renunțat, la un moment dat, la serviciu și și-a făcut o activitate profesională, antreprenorială, care era foarte rară pe vremea lui Ceaușescu, o secție semi-mecanizată de făcut cărămidă, unde lucram cu toată familia. Deci a fost un curaj extraordinar din partea lui să renunțe la serviciu, pentru că era un subiect tabu pe vremea aceea, trebuia să ai serviciu obligatoriu, cel puțin tatăl, dacă nu și mama. Și atunci a fost un curaj, probabil și de acolo moștenim curajul, și, de ce nu, și spiritul antreprenorial. Pe unde am fost în străinătate am lucrat în construcții, structuri în Iugoslavia, finisaje în Franța, finisaje interioare și exterioare, Deci practic de acolo am prins ideea de a construi. Ideea, știința, dar și plăcerea. Și acum, în fiecare zi, obligatoriu, dimineața dau un tur de șantiere. Nu o fac neapărat că trebuie, o fac pentru că vreau. Mă încarcă, îmi place, și mă regăsesc în toată povestea aceasta.

Iusti Fudulu: Există două categorii de antreprenori cei care au fost înainte de 2008 și cei care sunt după? Întreb asta deoarece criza pe unii i-a dărâmat, iar pe alții i-a ajutat să crească mai mult…

Ionuț Negoiță: 2008 l-am simțit din plin. Nu a fost ușor pentru nimeni, a fost un examen foarte greu, foarte dificil, pe care unii l-au trecut. De multe ori se întâmplă să vezi business-uri înfloritoare, dar au în spate foarte multe datorii. Fără să știi, vezi doar partea frumoasă a lucrurilor, dar când vine vreme grea, adică riscul celor foarte îndatorați să falimenteze este foarte mare. Pe noi ne-a prins la momentul respectiv cu datorii, cu niște zeci de milioane, mai exact 30 și ceva de milioane de euro, făcusem și lucruri care ne-au și ajutat să ieșim din situația complicată, dar într-adevăr, criza de atunci se poate traduce foarte simplu: ”peste noapte s-a oprit muzica”. Băncile nu mai dădeau credite, totul s-a redus, dacă hotelurile produceau 1 milion pe lună, sumă s-a redus la 300.000. Ratele la bănci erau mult mai mari. Și atunci a trebuit să găsim soluții în a depăși momentul, în a reeșalona datoriile, în a reorganiza business-ul, a fost un moment foarte complicat, și când ajungi pe mâna băncilor, sau pe mâna creditorilor, poți pierde tot.

Atunci am inventat ratele la dezvoltator. Aveam destul de multe blocuri ridicate, la roșu, băncile nu mai dădeau credite, nu mai finanțau nici pe dezvoltator, nici pe cumpărător, așa că ei trebuiau să vină cu un avans de 30%, restul, în tranșe pe 7,8,10 ani, și așa au venit niște lichidități cu care am reușit să finisăm blocurile care erau deja ridicate, și am depășit momentul, și a rămas chiar un mod de a lucra până în ziua de astăzi.

Iusti Fudulu: Cât de greu sau cât de ușor este să fii antreprenor în 2024 față de perioada în care ai început tu business-ul?

Ionuț Negoiță: Sunt plusuri și minusuri, avantaje și dezavantaje. Atunci piața era foarte lejeră, erau foarte puține business-uri mari, venite de afară, cu capitalizare, cu sisteme, se vindea aproape orice, dar erau bani foarte puțini pe piață. Dar aveai lejeritate, pentru că era foarte scăzută concurența. Acum sunt bani mult mai mulți, în schimb concurența este foarte mare, și pe anumite domenii jocul este aproape închis. Adică au venit jucători mari, de afară, cu tot ceea ce trebuie, cum ar fi comerțul alimentar, sau alte domenii, cum ar fi cel de bricolaj și de comerț, unde pe piață nu mai ai loc de mișcare. În schimb mai sunt și domenii unde încă mai este loc.

Sunt domenii unde poți face multe lucruri. Se poate începe cu o echipă de zidărie, structură, finisaje. Și de acolo, pentru cine vrea și poate, este ca bulgărele de zăpadă. Se poate să se dezvolte și poate deveni, ulterior, dezvoltator. De 2-3 case, ulterior de 5, de 10, un bloc și așa mai departe. Sunt foarte mulți care vor să facă, și chiar fac. Este ca un sport. Trebuie să te antrenezi, să tai din timpul tău personal, să te trezești devreme, să fii atent la ce mănânci și așa mai departe. Rigori și sacrificii pe care nu toți sunt dispuși să le facă.

Iusti Fudulu: Pentru Ionuț Negoiță a meritat prețul plătit?

Ionuț Negoiță: Am fost antrenat de mic să fac lucruri și mai este un aspect. Când ești antrenat și ești obișnuit cu greul, sunt momente care fac diferența. Pentru mine a fost greu, dar în aceeași măsură și satisfacția și împlinirile au venit să compenseze și să facă acel greu să nu pară chiar atât de greu. Este o vorbă, tot în sport, care spune că ”dacă ai câștigat continuă, dacă ai pierdut, continuă”. Sunt oameni care atunci când pierd nu sunt suficient de puternici psihic și renunță. Poate nu sunt făcut să fiu numărul unu, dar dacă reușesc să ies pe locul 3, pe locul 4, pe 5, trebuie să faci tot ce ține de tine și după aceea te mulțumești cu rezultatul. Dar ești împăcat în sufletul tău și în mintea ta că ai făcut tot ce ai putut să fii cât mai bun cu putință…

Sursa – www.antena3.ro