Trecerea la ora de vară poate aduce riscuri cardiace și migrene
Trecerea la ora de vară ar putea avea efecte negative asupra sănătății, conform unor studii citate de Revista Ioana. Cercetările indică o creștere cu 10% a riscului de infarct miocardic în prima săptămână după ajustarea ceasurilor.
Un studiu recent confirmă, de asemenea, o legătură între ora de vară și declanșarea migrenelor, precum și reducerea duratei somnului profund.
Când se schimbă ora în 2026?
În 2026, ora de vară va intra în vigoare în ultimul weekend din martie. Mai exact, în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Duminică, 29 martie, va avea, astfel, 23 de ore.
Acest mecanism este aplicat în toate statele Uniunii Europene. În România, cadrul legal este stabilit prin Ordonanța nr. 20/1997, care prevede trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie.
Care va fi impactul asupra organismului
Pentru unele persoane, această schimbare a orei perturbă ceasul biologic intern, susține James Wyatt, specialist în tulburări de somn la Rush University Medical Center. „Avem ceasuri în tot corpul”, a explicat Wyatt.
Un centru de comandă din hipotalamus, numit ceasul maestru, reglează ritmurile circadiene și controlează funcțiile organelor.
Digestia este mai activă noaptea, producția de urină scade pentru a permite somnul, iar temperatura corpului variază. Când acest ritm este perturbat, corpul intră într-o stare de stres. Perturbarea ceasului biologic poate duce la dereglări hormonale, inclusiv în producția de melatonină, hormonul responsabil cu reglarea somnului.
Efectul este mai pronunțat la persoanele care se trezesc devreme, la copii și adolescenți, dar și la cei care suferă deja de insomnie, anxietate sau depresie. Adaptarea completă a organismului poate dura de la câteva zile până la două săptămâni.
Ca riscuri pentru sănătate, infarct, migrene și accidente
Impactul asupra sănătății este susținut de mai multe studii. O cercetare a Institutului Karolinska din Suedia, publicată în New England Journal of Medicine, a indicat o creștere a riscului de infarct miocardic după trecerea la ora de vară.
Studii americane au observat o creștere a spitalizărilor pentru fibrilație atrială, un tip de aritmie cardiacă ce poate duce la formarea de cheaguri de sânge și accidente vasculare cerebrale.
Un studiu nou, condus de neurologul Sasikanth Gorantla de la UC Davis Health și publicat în Journal of Clinical Sleep Medicine, arată că trecerea la ora de vară declanșează mai multe migrene și scade cantitatea de somn profund.
„Descoperirile noastre arată că și o mică perturbare a ceasului intern al corpului poate avea un impact asupra persoanelor care suferă de migrene”, a declarat Gorantla.
Somnul profund este important deoarece în această etapă creierul elimină cel mai eficient deșeurile metabolice. Există statistici care indică o creștere a accidentelor rutiere în săptămâna de după schimbare, posibil cauzată de oboseală și scăderea atenției.
Unele studii au asociat perioada de după trecerea la ora de vară cu o creștere a ratei de incidență a episoadelor depresive și chiar a riscului de suicid în rândul bărbaților.
Care este istoricul orei de vară?
Deși se crede adesea că ora de vară a fost inventată pentru agricultori, fermierii sunt, de fapt, printre cei mai mari oponenți, deoarece schimbarea le perturbă programul. Ideea i-a aparținut lui Benjamin Franklin, care în 1784 a scris un eseu satiric în care sugera că parizienii ar putea economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme pentru a folosi lumina soarelui.
Conceptul a fost propus serios abia în 1895 de entomologul neozeelandez George Vernon Hudson, care dorea mai multă lumină seara pentru a studia insectele. Germania a fost prima țară care a implementat ora de vară, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economisire a energiei.
Marea Britanie și alte țări europene au urmat rapid.
România a introdus-o pentru prima dată în 1932, a suspendat-o între 1943 și 1979, și de atunci o aplică neîntrerupt.
Care sunt argumentele pro și contra?
În argumentul principal în favoarea orei de vară este economisirea energiei care este contestat în prezent. Studii recente, inclusiv unul realizat în Turcia după ce țara a trecut permanent la ora de vară în 2016, nu au identificat economii semnificative de energie.
Unii experți susțin că, deși consumul de electricitate pentru iluminat scade, crește cel pentru încălzire dimineața și pentru aer condiționat în serile de vară. Există dovezi tot mai numeroase privind impactul negativ asupra sănătății, iar comunitatea științifică a ajuns la un consens.
În opinia sa, „În rândul comunității științifice a somnului, nu există nicio controversă: consensul este că ar trebui să eliminăm ora de vară și să rămânem permanent la ora standard”, a afirmat James Wyatt. Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă adoptarea orei standard pe tot parcursul anului, deoarece aceasta se aliniază mai bine cu ritmul circadian uman și susține sănătatea generală.
Care sunt sfaturile pentru adaptare
Până la o eventuală decizie politică de a renunța la acest obicei, adaptarea este necesară. Specialiștii oferă câteva sfaturi practice pentru a minimiza impactul schimbării. Cea mai eficientă metodă este pregătirea treptată.
Astfel, „Cel mai simplu mod de a gestiona trecerea de primăvară este să vă culcați și să vă treziți cu 30 de minute mai devreme vineri, imediat înainte de schimbarea orei”, a recomandat dr. Wyatt.
„Apoi, mutați programul cu încă 30 de minute mai devreme în noaptea următoare. Până duminică, veți fi deja pe noul program, fără a pierde brusc o oră de somn.”
În plus, o dietă bogată în vitamine și minerale, cu multe legume și fructe proaspete, poate ajuta la combaterea asteniei. Expunerea la lumina soarelui dimineața ajută la resetarea ceasului biologic. Este recomandat să se evite mesele copioase și cofeina seara și să se facă mișcare în timpul zilei, dar nu înainte de culcare. Chiar și cu aceste măsuri, organismul are nevoie de timp pentru a se reajusta la noul ritm.
