Trei tendințe AI care vor schimba joburile în România în următorul an.

Peste o treime dintre români (35,7%) cred că inteligența artificială va duce în primul rând la pierderea locurilor de muncă. Cifra, dintr-un studiu realizat anul trecut, surprinde o anxietate profundă care mocnește pe piața muncii. Doar că realitatea din companii și analizele experților HR contrazic parțial această teamă: joburile nu dispar, ci se transformă într-un ritm fără precedent. Inteligența artificială nu mai este un concept SF, ci un instrument care deja remodelează fișa postului pentru mii de angajați. Următorul an va accelera trei tendințe majore: recalificarea la scară largă, nevoia critică de supervizare umană și adâncirea decalajului digital între angajați.

Marea recalificare: De la teamă la competență

Discursul public despre „înlocuirea oamenilor cu roboți” a alimentat o teamă generalizată, însă datele din piață arată o altă dinamică. Specialiștii în resurse umane insistă că nu ne îndreptăm spre o lume fără joburi, ci spre una în care o parte din activitățile repetitive vor fi preluate de algoritmi. „Este înlocuirea unei părți din activitatea pe care o facem cu roboți”, explică Mădălina Uceanu, specialist HR. Sarcinile care implică operare de date sau introducerea lor în sisteme sunt cele mai expuse, fiindcă AI-ul le poate executa cu o eficiență superioară.

Companiile din România au început deja să investească în cursuri pentru a-și învăța angajații cum să folosească aceste noi instrumente. Miza nu mai este dacă folosim AI, ci cum o facem. Potrivit unui studiu recent, inteligența artificială a generat deja 450 de locuri noi de muncă în țară. „Preocuparea ar trebui să fie cum îmi dezvolt în continuare competențele în zona inteligenței artificiale, nu neapărat că mâine rămân fără job”, subliniază Dragoș Gheban, CEO-ul unui portal de cariere. Angajații care investesc acum în aceste abilități vor avea un avantaj competitiv clar în următorii ani.

Această nevoie de adaptare este resimțită și la nivelul societății. Un studiu realizat de RoCoach și Novel Research în vara lui 2025 arată că majoritatea covârșitoare a românilor (64,6%) consideră că statul ar trebui să sprijine activ formarea profesională în domeniul AI. Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani sunt cei mai vocali, 45% dintre ei fiind de părere că AI poate deveni un pilon strategic pentru competitivitatea României.

Omul deasupra algoritmului

Euforia inițială a unor companii care au înlocuit echipe întregi cu soluții AI a început să se tempereze. Au apărut primele semne că o automatizare completă nu este soluția ideală. Unele firme din străinătate, care au concediat masiv în favoarea roboților, în special în zona de servicii clienți, au început să reangajeze oameni. Motivul? Clienții nu erau mulțumiți de interacțiunea exclusiv digitală și preferau empatia și capacitatea de rezolvare a problemelor complexe specifice unui operator uman.

Aceeași reticență față de o autonomie totală a AI-ului se manifestă și în interiorul organizațiilor. Angajații români sunt extrem de sceptici cu privire la evaluările de performanță realizate exclusiv de un algoritm. Doar 20,2% ar fi de acord cu o astfel de evaluare, fără supraveghere umană. Aproape 40% acceptă implicarea AI doar dacă decizia finală este luată împreună cu un manager, în timp ce peste 35% resping categoric ideea. Oamenii vor un filtru uman, o validare și un context pe care un sistem automatizat nu le poate oferi.

„Când e vorba de a face ceva mai sofisticat, este nevoie de intervenția umană”, punctează Mădălina Uceanu.

Această realitate conturează o nouă categorie de joburi hibride, unde rolul angajatului este de a superviza, antrena și corecta sistemele de inteligență artificială. Nu mai ești doar un operator de date, ci un curator al informației și un garant al calității pe care o livrează algoritmul.

Anxietate și polarizare digitală

Deși 76% dintre români văd AI ca pe o oportunitate pentru economie, optimismul nu este distribuit uniform. Studiul RoCoach și Novel Research dezvăluie o fractură socială clară. Teama privind impactul AI asupra locurilor de muncă este mai pronunțată în rândul persoanelor mai în vârstă și a celor cu un nivel de educație mai scăzut. La polul opus, utilizatorii activi ai tehnologiilor AI sunt mult mai încrezători: 67% dintre ei o consideră o oportunitate majoră, comparativ cu doar 18,7% dintre cei care doar au auzit de AI, dar nu l-au folosit niciodată.

„Rezultatele relevă o societate polarizată nu doar politic, ci și digital, cu decalaje semnificative generaționale, regionale și educaționale”, avertizează Marian Marcu, Managing Partner la Novel Research. În acest peisaj, AI poate deveni un catalizator pentru incluziune sau, dimpotrivă, un motor al excluziunii, adâncind inegalitățile existente, conform celor mai recente date despre piața muncii.

Prognozele Forumului Economic Internațional confirmă că anumite meserii sunt mai protejate. Cele mai vulnerabile sunt rolurile repetitive, precum operator call-center, specialist în introducere de date sau chiar programator pentru sarcini de bază. În schimb, meserii care necesită interacțiune umană complexă, dexteritate manuală sau prezență fizică, precum agent de vânzări, meseriaș, curier sau lucrător în agricultură, vor fi atinse mult mai greu de valul automatizării.

Provocarea pentru România e mai mult decât tehnică, ci și socială. „Trebuie să cultivăm discernământ, adaptabilitate și un leadership centrat pe om”, concluzionează Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach. Fără politici coerente de educație și recalificare, riscăm să lăsăm în urmă o parte importantă a forței de muncă, incapabilă să țină pasul cu cea mai rapidă transformare tehnologică din istoria recentă.