AEP spune că alegerile anticipate sunt imposibil de organizat
Alegerile parlamentare anticipate, deși prevăzute de Constituție, nu pot fi organizate în condițiile actuale, spune președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu. Blocajul nu ține de lipsa unui temei constituțional, ci de imposibilitatea practică de a pune în mișcare mecanismul electoral cât timp Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan nu poate adopta actele necesare.
Potrivit Viva. Șeful AEP arată că organizarea unui nou scrutin cere modificări legislative prealabile, iar un Executiv cu puteri limitate nu le poate adopta. În aceste condiții, calendarul electoral nu poate fi declanșat, chiar dacă, la nivel teoretic, dizolvarea Parlamentului și convocarea anticipatelor sunt permise de legea fundamentală.
Constituția permite anticipatele, dar termenul de trei luni nu poate fi pus în practică
Adrian Țuțuianu a invocat cadrul constituțional care reglementează o asemenea situație politică. Potrivit acestuia, mecanismul există, însă se lovește de reguli și termene care nu pot fi respectate în actualul context administrativ.
Articolul 89 din Constituția României reglementează posibilitatea dizolvării Parlamentului, iar coroborat cu articolul 63, prevede că președintele României poate dizolva Parlamentul, cu convocarea alegerilor anticipate care trebuie să aibă loc în cel mult trei luni de la dizolvare.
Această perioadă de maximum trei luni, prevăzută pentru organizarea scrutinului după dizolvare, intră însă în conflict direct cu cerințele actualei legislații electorale. Potrivit AEP, termenele stabilite de Legea 208/2015 nu pot fi respectate într-un climat marcat de un interimat guvernamental, iar ceea ce Constituția face posibil în principiu devine imposibil de aplicat în realitate.
Perspectiva unui vot înainte de termen presupune, astfel, o coordonare strictă între prevederile constituționale și legile organice. Deși președintele poate dizolva Parlamentul și poate cere un nou scrutin, aplicarea efectivă a acestei prerogative depinde de existența unui Guvern cu puteri depline, capabil să regleze toate detaliile tehnice ale alegerilor.
Blocajul pornește de la incapacitatea Guvernului interimar de a adopta actele cerute de lege
Problema centrală indicată de Autoritatea Electorală Permanentă este una procedurală și administrativă. Pentru a declanșa oficial pregătirile electorale, statul are nevoie de decizii guvernamentale clare, adoptate în regim de urgență. Cabinetul Bolojan nu are însă această capacitate în acest moment.
Șeful AEP a explicat că legea impune pași administrativi imediat după eventuala dizolvare a Parlamentului. Chiar în ziua în care șeful statului ar semna decretul, Guvernul ar trebui să emită cel puțin cinci Hotărâri de Guvern. Fără aceste documente aprobate simultan, întregul mecanism legal necesar organizării alegerilor nu poate funcționa.
Fiind un cabinet interimar, echipa condusă de Ilie Bolojan nu are mandatul legal de a adopta respectivele Hotărâri de Guvern. Din acest motiv, orice inițiativă de a scurta actuala legislatură este blocată chiar de la început. România ajunge astfel într-un impas legislativ în care organizarea scrutinului depinde de voința unui Executiv care, prin natura sa, este limitat la gestionarea treburilor curente.
Lipsa capacității de a emite actele normative necesare anulează traseul procedural pentru anticipate. AEP avertizează că fără schimbări legislative operate înaintea unui astfel de demers, autoritățile sunt obligate să respecte un grafic de activități care nu mai corespunde realității administrative a momentului.
AEP avertizează că instituțiile nu pot garanta un scrutin corect în aceste termene
Dincolo de blocajul juridic, Autoritatea Electorală Permanentă atrage atenția și asupra consecințelor pentru desfășurarea alegerilor. Instituțiile ar trebui să îndeplinească într-un timp foarte scurt zeci de sarcini administrative, într-un cadru accelerat pe care actualul aparat administrativ nu îl poate susține sub conducerea unui guvern interimar.
În cazul unor alegeri legislative anticipate, instituțiilor le-ar fi absolut imposibil să se încadreze în termenele actuale pentru a asigura alegeri corecte.
Avertismentul vizează direct calitatea procesului democratic. Printre riscurile majore semnalate se numără posibilele probleme în organizarea secțiilor de votare, un element logistic esențial pentru buna desfășurare a scrutinului. În fereastra de trei luni, autoritățile ar trebui nu doar să acopere lipsurile legislative și să adopte actele normative necesare, ci și să asigure întreaga infrastructură electorală.
Logistica devine, în această ecuație, principalul obstacol. Deficiențele privind organizarea secțiilor de votare arată vulnerabilitatea infrastructurii de stat în fața unor termene prea scurte. O campanie și un scrutin desfășurate în grabă, fără documentele guvernamentale obligatorii, ar pune sub semnul întrebării caracterul corect al alegerilor.
Mesajul transmis de Adrian Țuțuianu este că singura variantă în care România ar putea ajunge la alegeri parlamentare anticipate presupune modificări legislative făcute din timp. Până atunci, prevederile din Constituție rămân fără posibilitate de aplicare practică, iar mandatul restrâns al Guvernului interimar Bolojan blochează orice tentativă de a dizolva actualul Parlament și de a trimite mai repede electoratul la urne.
