Peste 100 de benzinării atacate în Ucraina de noua tactică a Rusiei. Cine este vizat acum și de ce cresc riscurile

Noua etapă a atacurilor rusești asupra Ucrainei mută presiunea dinspre front spre viața cotidiană din orașe și regiuni aflate la mare distanță de lupte. În locul valurilor mari de lovituri, Rusia a trecut temporar la atacuri selective, pregătite în detaliu, asupra infrastructurii civile, cu efect direct asupra alimentării cu carburant, consumului de electricitate și funcționării serviciilor esențiale.
Miza este dublă: provocarea unei crize de carburant și a unor întreruperi de curent care să slăbească rezistența internă a Ucrainei. În același timp, Kievul devine mai dependent de importurile de energie din Europa, într-un context în care experții avertizează deja asupra unor restricții programate de alimentare de până la cinci ore pe zi.
Benzinăriile civile au devenit ținte, iar efectul urmărit este blocarea vieții economice
În ultima lună, peste 100 de stații de alimentare din regiuni precum Dnipropetrovsk, Nikolaev, Harkov sau Odesa au fost atacate. Atacurile au provocat victime civile, iar rețelele comerciale au fost obligate să amenajeze adăposturi antiaeriene.
Operatorii din piață spun că tehnica militară nu se alimentează din benzinăriile civile. Asta indică faptul că obiectivul nu este aprovizionarea directă a frontului, ci perturbarea economiei și creșterea presiunii asupra populației din spatele lui.
Rețelele comerciale au răspuns prin diversificarea logisticii și folosirea punctelor mobile de distribuție. În practică, adaptarea înseamnă costuri mai mari, funcționare sub amenințare directă și măsuri suplimentare de protecție pentru clienți și angajați.
Pentru un stat aflat deja sub presiune militară, atacarea a peste 100 de benzinării într-o singură lună înseamnă mai mult decât distrugeri punctuale. Înseamnă rute logistice mai fragile, timpi mai mari de aprovizionare și o vulnerabilitate extinsă în orașe și regiuni aflate departe de linia frontului.
Schimbarea de tactică vine după ce dronele Shahed clasice au devenit mai ușor de oprit
Armata ucraineană ajunsese să intercepteze până la 96% dintre dronele Shahed clasice, cele cu motoare pe benzină. Acesta este pragul care explică schimbarea de instrument: Rusia folosește acum drone Shahed cu propulsie reactivă pentru atacurile în adâncimea teritoriului ucrainean, în încercarea de a trece de apărarea antiaeriană care se adaptase la modelul anterior.
Aproximativ 200 de drone clasice, coordonate prin modemuri radio de proximitate, lovesc zilnic regiunile de frontieră. Țintele indicate sunt nodurile de transport și stațiile de alimentare, adică puncte care afectează rapid mobilitatea locală și distribuția de combustibil.
Pe lângă acestea, pe front a apărut o versiune modernizată, „Geran Seeker”, dotată cu inteligență artificială. Sistemul poate recunoaște și bloca automat ținta chiar dacă pierde legătura cu operatorul uman, ceea ce ridică dificultatea pentru apărarea ucraineană exact în zona în care reacția trebuie să fie rapidă și precisă.
Potrivit Adevarul, Serghei Beskrestnov, consilier în Ministerul ucrainean al Apărării, susține că loviturile nu mai sunt lansate dispersat, ci pe baza unei recunoașteri în mai multe etape și a unor rute calibrate pentru a păcăli radarele.
„Armata rusă nu mai lansează atacuri la întâmplare, ci urmează un protocol strict: alege ținte strategice, le analizează în mai multe etape de recunoaștere, studiază breșele din liniile de apărare antiaeriană ale Kievului și configurează rute complexe pentru drone, care evoluează la altitudini și viteze variabile pentru a induce în eroare radarele.”
Țintele sunt tot mai departe de front, iar vara a devenit perioada sensibilă pentru energie
Loviturile asupra sistemului energetic sunt executate la peste 200 de kilometri în spatele liniei frontului, ceea ce extinde mult aria de risc. Schimbarea față de anii trecuți este și una de calendar: Moscova lovește acum vara, nu iarna, tocmai când rețeaua este mai expusă.
Consumul instantaneu de energie urcă cu un sfert din cauza aerului condiționat, iar unități de producție sunt în revizii. Asta lasă mai puțin spațiu de manevră decât într-o perioadă obișnuită. Dacă cererea crește cu un sfert, orice avarie sau scoatere din funcțiune are efect mai rapid în consum.
Presiunea se mută astfel direct asupra funcționării zilnice a țării. Guvernul de la Kiev trebuie să mențină alimentarea cu energie, să protejeze civilii și să limiteze costul economic al unor atacuri care vin acum mai rar în masă, dar mai precis pe ținte sensibile.
Presiunea militară se transformă și într-o problemă pentru partenerii occidentali
Atacurile repetate cresc nevoia de sisteme capabile să oprească atacuri combinate și de echipamente energetice pentru refacerea rețelei. În același timp, Kievul anunță o nouă linie de apărare aeriană deasupra Mării Negre pentru protejarea portului Odesa.
Pe teren politic și militar, Ucraina încearcă să compenseze și prin lovituri asupra infrastructurii energetice rusești, inclusiv rafinării. Dar presiunea imediată rămâne pe teritoriul ucrainean, unde atacurile selective asupra infrastructurii civile cresc riscurile pentru aprovizionare, mobilitate și consum.
În perioada următoare, o parte importantă a discuțiilor cu partenerii occidentali va rămâne legată de sistemele capabile să oprească atacurile combinate și de sprijinul necesar pentru menținerea în funcțiune a infrastructurii energetice ucrainene.













