Aproape 150.000 de muncitori străini în România după o creștere de 47% într-un an
România a ajuns la aproape 150.000 de muncitori străini la finalul anului trecut, o cifră care confirmă o transformare profundă a pieței muncii. Datele oficiale de la Inspectoratul General pentru Imigrări arată o creștere de circa 47% față de anul precedent, un salt uriaș care redesenează demografia forței de muncă din țară. Specialiștii spun că fenomenul nu este temporar, ci se va permanentiza pe măsură ce economia continuă să se dezvolte.
Cei mai mulți lucrători vin din țări asiatice.
Mai exact, statistica oficială numără 149.558 de cetățeni străini cu permis de ședere temporară în scop de angajare. Clasamentul țărilor de origine este condus de Nepal, urmat de Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh. Aceștia sunt prezenți mai ales în domenii unde angajatorii români se confruntă cu un deficit acut de personal: livrări, manipularea mărfurilor, construcții sau industria HoReCa. Sunt exact sectoarele părăsite în masă de românii care au plecat să lucreze în aceleași domenii, dar pe salarii mai mari, în Vestul Europei.
De ce a devenit România atractivă pentru muncitorii străini
Transformarea României dintr-o țară de emigrație într-una de imigrație are la bază creșterea economică din ultimii ani. Politologul Răzvan Petri, citat de Economedia, explică faptul că percepția asupra țării noastre s-a schimbat radical. România nu mai este văzută ca o țară săracă, cel puțin nu în marile centre urbane care funcționează ca motoare economice.
Orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași au ajuns să concureze direct cu orașe similare din Vest. Competiția nu se duce doar la nivel de oportunități de afaceri, ci și în privința salariilor pe care le pot oferi anumitor categorii de angajați. În acest context, atragerea de forță de muncă din afara Uniunii Europene este descrisă de Petri ca un fenomen „normal și natural” pentru o economie în expansiune, care nu mai poate acoperi necesarul de personal doar cu resurse locale.
Și companiile au fost nevoite să se adapteze. Confruntate cu lipsa forței de muncă autohtone, multe firme, în special din construcții și HoReCa, au început să recruteze activ din Asia pentru a-și putea onora contractele și a-și menține afacerile pe linia de plutire.
Imigrația, o sabie cu două tăișuri
Pe termen lung, imigrația pare să fie singura soluție viabilă pentru a contracara efectele dezastruoase ale declinului demografic și ale exodului românilor. Sociologii avertizează că, fără un aflux constant de muncitori străini, susținerea sistemului de pensii și a pieței muncii va deveni problematică în următorii ani. Politologul Vlad Adamescu este tranșant în această privință: „Imigrația din țări non-UE va crește și se va permanentiza”, a declarat el pentru Economedia, subliniind că fenomenul este direct proporțional cu evoluția economică a țării.
Însă impactul nu este doar economic.
Deși contribuția muncitorilor străini la economie este în general pozitivă, prin taxe plătite și consum, există și riscuri care nu pot fi ignorate. Potrivit lui Adamescu, pot apărea efecte negative punctuale, în special pentru lucrătorii români din segmentele slab plătite. Acolo, o competiție mai mare pentru locuri de muncă ar putea pune presiune pe salarii sau ar putea limita oportunitățile.
Mai mult, analiștii atrag atenția asupra potențialelor riscuri sociale și culturale. O creștere rapidă a numărului de imigranți, neînsoțită de politici publice clare de integrare, poate alimenta discursuri anti-imigraționiste și poate genera tensiuni sociale. În lipsa unei strategii guvernamentale coerente, subiectul riscă să devină un instrument de propagandă, exploatat facil în bătăliile politice.
