Avertisment BNR Un sfert din tinerii români sunt pierduți pentru economie
România se confruntă cu o problemă majoră care îi amenință viitorul economic: un sfert dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani nu sunt nici la școală, nici angajați și nici nu urmează vreun curs de formare profesională. Cifra plasează România pe primul loc în Europa în ceea ce privește fenomenul NEET (not in education, employment or training), avertizează Valentin Lazea, economist la Banca Națională a României. Acesta subliniază că educația antreprenorială și responsabilitatea morală sunt soluțiile pentru a nu irosi acest potențial uman.
Este cel mai mare procent înregistrat la nivelul Uniunii Europene.
Ce înseamnă un antreprenor de succes
Potrivit lui Valentin Lazea, pentru a construi o afacere solidă nu este suficient să ai doar capital. El definește antreprenorul de succes prin prisma a trei calități esențiale. Prima este competența tehnică în domeniul în care se investește. Fără o cunoaștere aprofundată a meseriei, proiectul este sortit eșecului. „Nu îți poți deschide un atelier de reparații auto dacă nu te pricepi la mecanică, după cum nu îți poți deschide un restaurant dacă nu știi să gătești”, explică economistul.
A doua calitate este flerul, capacitatea de a intui și de a identifica nevoile nesatisfăcute ale pieței. Un antreprenor veritabil vine cu o ofertă originală, chiar dacă asta înseamnă să își asume anumite riscuri calculate pentru a inova.
Însă cea de-a treia condiție este cea care separă un simplu comerciant de un lider de afaceri responsabil. Este vorba despre conștientizarea impactului social, ecologic și medical pe care îl are activitatea sa. Lazea insistă că profitul nu trebuie să fie singurul scop, iar etica în afaceri nu este un concept opțional.
„Nu te poți numi antreprenor de succes dacă produsele și serviciile tale otrăvesc mințile și corpurile oamenilor sau natura înconjurătoare”, a afirmat Valentin Lazea.
Decalaje între generații și regiuni
Datele arată că problema tinerilor NEET este concentrată aproape exclusiv la grupa de vârstă 15-24 de ani. În schimb, pentru segmentul 25-54 de ani, România se situează aproape de media Uniunii Europene în ceea ce privește integrarea pe piața muncii. O excepție este semnalată în rândul femeilor cu studii primare sau medii, a căror participare mai redusă este explicată prin „factori culturali și economici specifici”.
Și geografia joacă un rol decisiv în viitorul tinerilor. Cei din mediul rural sunt puternic dezavantajați de lipsa locurilor de muncă, fiind adesea forțați să rămână inactivi sau să migreze. În marile orașe, situația este diferită: oportunitățile de angajare există, dar vin la pachet cu salarii mici pentru cei aflați la început de drum.
Dar Valentin Lazea consideră că acest parcurs este unul firesc în orice economie de piață. El susține că tinerii trebuie să înțeleagă că o carieră se construiește treptat. „Trebuie să pornești de jos și, cu perseverență, să îți clădești o carieră”, a concluzionat economistul BNR.
