BCE – românia are investiții publice de 7,2% din PIB dublu față de media UE
România se află în topul țărilor din Uniunea Europeană cu cea mai mare creștere a investițiilor publice din ultimii ani, arată o analiză a Băncii Centrale Europene. Acest avans este susținut masiv de fondurile europene și de programele de redresare economică, plasând țara noastră mult peste media blocului comunitar.
Nivelul atins în 2025 este de 7,2% din PIB.
Creștere generală în UE, dar cu diferențe mari
La nivelul întregii Uniuni, investițiile publice au urcat de la 3,1% din Produsul Intern Brut în 2019 la o estimare de 3,8% pentru 2025. Proiecțiile Comisiei Europene indică o continuare a acestei tendințe, urmând să se ajungă la 4% în 2027, cifre comparabile cu cele din Japonia, SUA sau Regatul Unit. Dar diferențele între statele membre sunt mari. În timp ce Letonia conduce detașat cu investiții publice de 7,3% din PIB, la polul opus se află Spania, cu doar 2,9% din PIB. Cele mai mari creșteri de după 2019 au avut loc în România, Letonia și Grecia.
RecomandăriCine turează motorul investițiilor publice cu ajutorul șantierelor de autostrăzi, în România?Dependența de banii europeni și presiunea pe buget
În cazul României, aproximativ 56% din totalul investițiilor publice provin din bani europeni. Această infuzie de capital este motorul principal al dezvoltării, dar vine într-un context bugetar complicat. Guvernul trebuie să gestioneze un efort investițional record în paralel cu o consolidare fiscală dificilă, în condițiile unui deficit bugetar care rămâne ridicat. Măsurile de reducere a acestuia riscă să încetinească consumul și creșterea economică pe termen scurt.
Chiar și așa, economiștii estimează că menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, posibil chiar 8% din PIB în 2026, ar putea susține revenirea economică în anii următori.
Creșterea a fost impulsionată în 22 din cele 27 de state membre de proiectele finanțate prin planul european de redresare Next Generation. Acesta are 800 de miliarde de euro, la prețuri actuale, pentru a ajuta economiile să iasă mai puternice din pandemie.
RecomandăriTraian Băsescu cere investiții majore. Ce se întâmplă cu producția de tancuri în RomâniaProvocarea eficienței: Transporturile, o gaură neagră
Raportul BCE atrage însă atenția că nu doar volumul banilor contează, ci și eficiența cu care sunt cheltuiți. Transporturile, care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor la nivel european, sunt un domeniu problematic. Economiștii BCE consideră că „eficiența infrastructurii de transport din UE este relativ scăzută”, inclusiv în comparație cu sănătatea sau educația.
O mai bună gestionare a investițiilor în infrastructura de transport ar putea genera economii potențiale între 46 și 50 de miliarde de euro la nivelul UE.
Cauzele identificate pentru această lipsă de eficiență sunt reglementările rigide, managementul și guvernanța defectuoase ale proiectelor, dar și capacitatea administrativă limitată, care cresc costurile și reduc randamentul. Slovacia, Polonia și Grecia au cea mai mare pondere a cheltuielilor publice pentru infrastructura de transport, în timp ce Franța și Cipru au cea mai mică. Pentru România, provocarea constă în creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene și o mai bună gestionare a investițiilor publice.
RecomandăriBuget uriaș pentru un mare oraș din România. Investițiile cresc cu peste 130 de milioane de leiȘi datele unui Eurobarometru arată interesul cetățenilor pentru acest domeniu. 51% dintre europeni ar saluta creșterea investițiilor pentru a mări frecvența transportului public urban, iar 42% cer opțiuni mai bune de navetă.
Însă economiștii BCE recunosc că posibilitățile de a spori eficiența sunt limitate pe termen scurt. Cheltuielile publice ar fi mai productive dacă ar fi direcționate către investiții strategice, precum cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării. totusi, aproape 50% din cheltuielile publice din UE sunt alocate plăților rigide, precum pensiile, salariile din sectorul public și dobânzile, care sunt foarte greu de ajustat.
