Cine turează motorul investițiilor publice cu ajutorul șantierelor de autostrăzi, în România?

De Jurnalul Național Actuale Economie 83 citiri
4 min citire




 

Cu suma de 101 miliarde de lei, adică peste 20 de miliarde de euro, care a fost anul trecut valoarea record a investițiilor publice, introduse de Guvernul PSD, în acest an, valoarea prognozată a acestora este de peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB.

Astfel, după evitarea, la limită, a unei recesiuni tehnice în a doua jumătate a anului trecut, perspectivele economice ale UE rămân modeste. Noile previziuni ale Comisiei Europene privind economia UE indică un ritm de creștere care va atinge 0,9 % (de la 1,3 %) în UE și 0,8 % (de la 1,2 %) în zona euro. Față de media europeană, pentru 2024 Comisia Europeană estimează un avans al economiei românești de până la 2,9%.

Rețeta creșterii economice, investițiile

În România, rețeta succesului o reprezintă programul de guvernare prin care Executivul condus de Marcel Ciolacu, președintele PSD, s-a angajat să facă din investiții un motor esențial al creșterii economice. Acest lucru a fost exprimat public încă din luna mai a anului trecut.

În afirmaţiile sale, „Dacă am reuşit să investim în 2022, an cu crize suprapuse, aproape 7% din PIB în economia românească şi în firmele antreprenoriale româneşti, în special în IMM-uri, avem ambiţia ca de acum înainte să forţăm investiţii anuale de 10% din PIB!”, spunea Marcel Ciolacu în cadrul evenimentului Romania Start-Up Revolution.

După preluarea mandatului de premier, declarațiile au fost puse în practică. O arată valoarea totală record a investițiilor publice anul trecut, de 101 miliarde lei, atestată prin execuția bugetară. O sumă cu 11 miliarde de lei mai mare decât deficitul bugetar, care probează și lipsa de fundament a celor care au criticat împrumuturile asumate de Executiv.

Investițiile produc resursele dezvoltării economice

Banii externi contractați au vizat finanțarea investițiilor și nu a consumului, și, în final, au condus la amintita creștere economică. Această creștere s-a tradus printr-un număr record de angajați și la o majorare a salariilor, ceea ce a generat resurse la buget pentru creșterea sănătoasă a pensiilor.

Astfel, „România a avut o creştere sănătoasă pentru că s-a bazat foarte mult pe investiţii şi nu pe consum. Valoarea investiţiilor publice a depăşit anul trecut suma deficitului public. Per total volumul investiţiilor publice a crescut cu 33%, iar acest lucru s-a văzut în apariţia a peste 75.000 de locuri de muncă”, a declarat Marcel Ciolacu.

Iar ritmul de lucru de pe șantierele de infrastructură rutieră oferă premisele pentru continuarea creșterii economiei, pentru că se lucrează intens. Miliardele de euro din finanțări europene se văd în progresele înregistrate în special pe Autostrada Moldovei, dar nu numai. Autostrada de Centură a Capitalei, Drumul Expres Pitești-Craiova și autostrada Pitești-Sibiu sunt doar câteva dintre proiectele majore care dezvoltă economia românească.

Ritmul din construcții râmâne la valori-record

Datele statistice o confirmă că volumul construcțiilor – principalul motor de creștere economică – a fost cu peste 25% mai mare în decembrie 2023, față de aceeași perioadă a anului precedent. Iar în această creștere, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești (+43%), adică în principal infrastructura de transport.
Pentru 2024 perspectiva de creștere continuă. Ministerul Transporturilor are semnate contracte pentru toate tronsoanele de autostradă, finanțate din PNRR. O situație similară se înregistrează și cu proiectele feroviare.

Sursa – www.antena3.ro