Provocările Sistemului Public de Pensii din România: O Analiză Critică

În ultimele 15 ani, România a devenit un teren de experimentare pentru reformele sistemului public de pensii, iar angajații nu ar trebui să suporte consecințele deciziilor pripite ale politicienilor, afirmă reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS).

Îngrijorările BNS cu Privire la Politicile Financiare

Reprezentanții BNS își exprimă îngrijorarea față de modul în care ministrul Finanțelor, Vasile Florin Cîțu, abordează problemele sistemului public de pensii, în special prin propunerea de a dubla cota de contribuții alocate pilonului 2.

„Ne întrebăm de ce ministrul propune o măsură care ar putea genera un deficit, transferând resurse publice către entități private, pentru a le împrumuta ulterior în scopul acoperirii deficitului. La sfârșitul lunii noiembrie 2019, peste 60% din activele fondurilor de pensii din pilonul 2 erau investite în titluri de stat. Când spune Guvernul adevărul: când afirmă că este responsabil pentru deficitul bugetar, când anunță creșterea pensiilor de la 1 septembrie 2020 sau când propune dublarea contribuției pentru pilonul 2?” se arată în comunicatul BNS transmis AGERPRES.

RecomandăriLovitură totală în Superliga. Stanciu și Burcă semnează cu aceeași echipă din România

Istoricul Reformelor și Impactul Asupra Cetățenilor

În 2004, România a adoptat un cadru legislativ pentru privatizarea parțială a sistemului public de pensii, în ciuda protestelor din partea sindicatelor. „Deși nu existau argumente solide pentru implementarea acestui sistem, s-a continuat cu reformele. În 2008, au fost autorizate 14 fonduri private de pensii, dar după 10 ani, numărul acestora a scăzut la 7, cu cote de piață variind între 6% și 28%”, explică BNS.

Inițial, sistemul a început cu un transfer de 2% din contribuțiile sociale, cu o creștere anuală de 0,5 puncte procentuale, planificată pentru următorii 8 ani, ajungând la 6% în 2016. Totuși, termenul pentru atingerea acestui plafon a fost extins, iar în 2017, prin OUG 82/2017, contribuția a fost stabilită la 3,75%, abandonându-se astfel obiectivul de 6%.

Compararea cu Alte Țări din Regiune

România nu este singura țară care a revizuit contribuțiile pentru pilonul 2. În timpul crizei, 7 din cele 8 țări din Europa Centrală și de Est care au implementat un sistem similar au redus cotele de contribuție. Unele dintre acestea au renunțat complet la obligativitatea participării la pilonul 2, conform BNS.

RecomandăriRomânia, lovită de cel mai grav sezon de gripă din ultimii 10 ani. Peste 70.000

În prezent, aproximativ 7,3 milioane de români sunt înregistrați în acest sistem, dar doar jumătate dintre aceștia contribuie activ. La sfârșitul lunii noiembrie 2019, valoarea medie a unui cont era de aproximativ 1.740 euro, cu contribuții medii de 1.390 euro.

Critica Sistemului și Viitorul Său

Deși multe țări din regiune au abandonat modelul de pensii private, România a ales o abordare care favorizează administratorii de fonduri, în detrimentul contribuabililor. Salariații, care sunt principalii contribuabili, nu au niciun cuvânt de spus în administrarea acestor fonduri. Aproape 100% dintre participanții noi nu au avut opțiunea de a alege un fond de administrare, iar transferul înapoi în sistemul public a fost extrem de scăzut, cu doar 450 de persoane care au optat pentru această variantă.

În 2020, bugetul de stat va aloca aproximativ 1% din PIB pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii, iar în 2021, această subvenție va crește la 1,8% din PIB, pentru a susține creșterea anunțată a punctului de pensie.

RecomandăriCum a evoluat salariul minim în România, în ultimii trei ani?

Perspectivele Reformei și Necesitatea Schimbării

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat recent că creșterea cotei de contribuție la 6% ar putea duce la un deficit de 2,3% din PIB. De asemenea, a subliniat că, în contextul transferului integral al contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, cota de 6% din legislația anterioară ar echivala cu 6,9% în actuala legislație.

În mai puțin de două decenii, România a reformulat sistemul public de pensii de trei ori, fără o evaluare adecvată a impactului acestor schimbări. Este esențial de menționat că finanțarea sistemului este reglementată de o ordonanță de urgență (79/2017), care se află în așteptare la Parlament, cu numeroase sesizări de neconstituționalitate.

În concluzie, BNS subliniază că există o lipsă de preocupare din partea Guvernului și Parlamentului față de interesele cetățenilor care contribuie la aceste fonduri de pensii. În 2009, BNS a inițiat o propunere legislativă pentru a garanta cetățenilor cel puțin valoarea contribuțiilor plătite, actualizată cu rata inflației, dar acest demers nu a suscitat interesul partidelor politice.

În 2021, contribuția la Pilonul II de pensii va crește la 5% și va ajunge la 6%, conform legii, a declarat ministrul Cîțu. El a subliniat că este necesară o reformă profundă a sistemului de pensii, pentru a asigura sustenabilitatea acestuia pe termen lung.

Sursa foto: realitatea.net

Sursa: Financiarul.ro.

Sursa: Aici