Există, de asemenea, și cauze genetice, „chiar dacă sunt foarte rare. Vorbim aici despre deficitul unei enzime din organism, care stă la baza emfizemului primitiv atrofic, ce duce la o amputare funcțională foarte mare”, potrivit președintelui Societății Române de Pneumologie.
– Cum se diagnostichează BPOC și care sunt simptomele care ne trimit la medic
De departe golden standard în diagnosticul acestei afecțiuni rămâne spirometria, cea mai simplă, neinvazivă și nedureroasă investigație a funcției ventilatorii, ce poate fi efectuată nu numai în centrele mari universitare, dar și la nivelul cabinetelor de pneumologie, medicină internă, în general la toți medicii care au competență în efectuarea și interpretarea acestei manevre, spune Roxana Maria Nemeș. De altfel, diagnosticul rămâne în sfera medicului specialist, în special pneumolog, dar și a medicinei interne.
„În perioada aceasta de pandemie, adresabilitatea către spitalele de specialitate s-a redus, însă. În primul rând, acest lucru cred că ar putea fi explicat prin frica pacientului român de a se adresa spitalelor, temporizarea analizelor, temporizarea adresării la medic, deși simptomele există”, subliniază medicul Roxana Maria Nemeș.
Care sunt simptomele pe care, dacă le avem, ar trebui să ne trimită la medic? „Foarte importantă este tusea, care poate să fie tuse productivă sau tuse seacă. Un alt simptom important este dispneea – lipsa de aer care apare inițial în timpul efortului fizic, iar în formele severe apare și în repaus. Este o dispnee predominant matinală, în special la trezire, pe care pacienții severi, cu o amputare mare a funcției ventilatorii, o experimentează aproape zilnic.”
– Cum se tratează BPOC
Pentru a nu ajunge în formele avansate ale bolii, diagnosticul trebuie să fie precoce, terapia trebuie să fie precoce, iar complianța pentru această terapie trebuie să fie foarte bună.
RecomandariEpuizarea la locul de muncă, a devenit o boală tăcută care face ravagii şi milioane de oameni sunt afectați
„În studiile care s-au făcut, complianța este în general redusă, aproape 50% – vorbim aici nu numai despre probleme pecuniare, pentru că este foarte importantă susținerea compensării terapiei inhalatorii, care să permită accesul pacientului la aceste terapii, dar și de înțelegea de către pacient a bolii și a necesității de a își lua toată viața tratamentul”, spune medicul Roxana Maria Nemeș, pneumolog la Institutul Marius Nasta și președintele Societății Române de Pneumologie.
În România, „terapia inhalatorie este compensată pe diferite categorii și este un real succes faptul că în ultima perioadă, în ultimii ani, putem aborda o pleiadă mare de combinații de bronhodilatatoare. S-a ajuns chiar până la administrarea de triplă terapie într-un singur dispozitiv. Acest lucru dă posibilitatea medicului specialist să personalizeze tratamentul în funcție de pacientul respectiv și să monitorizeze corect pacientul. Este foarte important să monitorizăm constant pacienții, astfel încât să reglăm la timp doze sau combinații. Un pacient nu poate rămâne toată viața sau pe termen lung cu un singur tip de terapie, el trebuie toată viața investigat și, mai ales, în timpul acestor consulturi, sunt monitorizate și posibilele comorbidități, pentru că cele mai importante comorbidități la acești pacienți sunt cele cardiovasculare. De aceea, practic, în îngrijirea acestor pacienți există echipe multidisciplinare, pentru ca alături de colegii din medicină internă, din zona de cardiologie, primim un ajutor deosebit de la colegii endocrinologi, care ne ajută mai ales la pacienții care primesc terapie cu cortizon, la evaluarea unor posibile efecte adverse pe termen lung”, explică medicul Roxana Maria Nemeș.
De aceea, „utilizarea unei terapii inhalatorii reduce riscul de a ajunge la terapie cortizonică și, de asemenea, de a menține funcția ventilatorie la parametri cat mai buni”, adaugă medicul Roxana Maria Nemeș.
Din punct de vedere al factorilor de risc, „susținem în mod deosebit oprirea fumatului. Este indicație princeps de tratament. Eu consider că la un fumător, a nu mai fuma este cel mai frumos cadou pe care și-l face în viață.”
Tusea poate să fie cu expectorație, să dea senzație de dispnee, dar nu orice tuse în această perioadă trebuie neapărat asociată cu COVID-19, subliniază Roxana Maria Nemeș: „Suntem în pandemie, este o perioadă grea prin care trecem, dar această patologie nu trebuie confundată cu COVID-19. Ele pot coexista, pentru că virusul SARS-CoV2 nu știe despre BPOC, tot așa cum BPOC nu știe că există COVID. Prin urmare, putem să avem două afecțiuni concomitente.”
RecomandariUn lot de Xanax 3 mg a fost retras de pe piața din SUA din cauza unui defect
„Sunt patologii care își văd în continuare de evoluția lor și susținem și suntem alături de pacienții noști în evaluare, diagnosticare și monitorizare. Venirea pacientului la medic, la cabinet, în timp util rămâne cel mai important factor. Este mult mai ușor să previi și să pui un diagnostic la timp decât să ajungi la un diagnostic când pacientul are puține șanse să își mai prelugească viața și să se bucure împreună cu familia lui”, este sfatul medicului Roxana Maria Nemeş.
În această boală, atât plămânii, cât și căile respiratorii suferă modificări importante, explică Roxana Maria Nemeș: „Aceste modificări presupun atât prezențe de hipersecreție de mucus, afectare a zonei alveolare, emfizem pulmonar. Emfizemul pulmonar produce distrucții la nivel pulmonar ptin afectarea structurilor anatomice care nu de mai refac. Sunt niște modificări ireversibile, care persistă toată viața. De aceea, medicația este legată de administrarea inhalatorie a terapiei – practic ne ducem cu medicația la locul faptei. Prin aceste terapii bronho-dilatatoare, practic vizăm tocmai această musculatură a căilor aeriene, astfel încât să permită pătrunderea aerului într-o cale aeriană îngustată din cauza bolii.”
-Ce trebuie să facă un pacient diagnosticat cu BPOC pentru a supraviețui cât mai mult timp
Supraviețuirea este legată în primul rând de momentul diagnosticului, afirmă medicul Roxana Maria Nemeș, „pentru că acolo contează foarte mult rezerva funcțională ventilatorie pe care o ai, din ce pleci, comorbiditățile pe care le-ai putut dezvolta până la acea vârstă, vârsta la care ai fost diagnosticat, factorii de risc la care ai fost sau continui să fii expus – pentru că mulți dintre pacienți continuă să fumeze și nu își reduc expunerea la factori de risc, accesul către terapie, înțelegerea necesității de administrare a terapiei – pentru că nu este suficient să se pună un diagnostic și să se indice o terapie, important este ca la capătul firului, pacientul să accepte. Este o relație de noblețe și de fair play între medic și pacient, astfel încât și pacientul să își administreze corect medicația. Foarte important este și dacă, în timp, pacientul cu BPOC dezvoltă și alte afecțiuni, care pot contribui suplimentar la creșterea riscului de deces. Iar acestea trebuie să fie diagnosticate la timp.”
Un diagnostic pus la timp și un tratament luat corect cresc șansa de supraviețuire și calitatea vieții, încheie medicul Roxana Maria Nemeș.
