Boli ale omului modern si elemente din natura care ne pot ajuta
În societatea contemporană, oamenii beneficiază de numeroase avantaje, însă stilul de viață rapid și tehnologic impune un cost. Adesea, neglijăm nevoile personale, iar organismul nostru începe să manifeste semne de oboseală, ceea ce poate conduce la diverse probleme de sănătate. Gastrita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite. Aceasta reprezintă inflamația mucoasei stomacului, care poate varia de la o simplă roșeață la eroziuni mai severe. Printre cauzele gastritei se numără factori agresivi, cum ar fi anumite medicamente (în special antiinflamatoarele) și infecția cu Helicobacter Pylori, o bacterie ce se găsește de obicei în stomac.
Simptomele gastritei
Adesea, gastrita nu prezintă simptome evidente. Atunci când acestea apar, pot include: dificultăți în digestie, greață, arsuri sau dureri în zona superioară a abdomenului. În cazuri mai rare, pot apărea vărsături, de obicei după mese, dar uneori și pe stomacul gol. Durerea poate dispărea sau se poate diminua după consumul de alimente.
În cazul în care simptomele gastritei se manifestă la tineri, este esențial să se verifice prezența Helicobacter Pylori. Acest lucru se poate realiza printr-un test de scaun sau printr-un test respirator, în care pacientul suflă într-o eprubetă după ce a consumat o soluție specială. Aerul expirat este apoi analizat pentru a detecta microorganismul.
Un alt mod de a verifica infecția cu Helicobacter Pylori este prin analiza anticorpilor anti-HP din sânge, care poate fi efectuată și din salivă sau fecale. Dacă simptomele apar după vârsta de 45 de ani, se recomandă o esofago-gastro-duodenoscopie, deoarece la această categorie de pacienți, simptomele ar putea indica afecțiuni mai grave, cum ar fi cancerul gastric. Prin endoscopie, se pot preleva probe de mucoasă gastrică pentru a confirma prezența Helicobacter Pylori.
Gastrita acută se poate trata prin eliminarea cauzelor, fie că este vorba de medicamente sau de stres. Rareori, gastrita poate duce la complicații, cum ar fi hemoragiile, care se pot manifesta prin melena sau hematemeză, sau prin dezvoltarea neoplasmelor, cum ar fi carcinomul sau limfomul gastric.
O alimentație echilibrată, reducerea stresului și limitarea consumului de alcool sunt măsuri esențiale pentru prevenirea gastritei. De exemplu, este recomandat să consumăm alimente bogate în vitamine și nutrienți esențiali. Un exemplu de nutrient benefic este resveratrolul, o fitoalexină care acționează ca un antibiotic natural, produs de plantele aflate sub stres, fie din cauza atacurilor fungice, expunerii la radiații ultraviolete, secetei sau inflamației. Datorită proprietăților sale antioxidante, resveratrolul a stârnit interesul cercetătorilor. Acest compus polifenolic, prezent în diverse plante, este considerat a avea efecte antiinflamatoare, benefice pentru inimă și anticancerigene prin diverse mecanisme. Se găsește în coaja strugurilor roșii, alune, fistic, dar și în fructe de pădure precum afinele și zmeura, precum și în boabele de cacao. De asemenea, vinul roșu conține resveratrol în concentrații semnificative. Strugurii purpurii și cei din regiunile mai răcoroase au o concentrație mai mare de resveratrol comparativ cu cei albi sau verzi, sau cu cei din zonele mai calde. Resveratrolul se regăsește și în semințele, tulpinile și frunzele viței de vie.
Resveratrolul, similar altor antioxidanți, ajută organismul să detoxifice moleculele care pot oxida alte molecule și țesuturi. În mod normal, metabolismul produce radicali liberi, molecule reactive și oxidante, iar producția acestora crește semnificativ în timpul inflamației și stresului. Acești radicali pot provoca modificări ale ADN-ului, membranelor celulare și altor structuri vitale, cum ar fi mitocondriile, prin oxidare.
Antioxidanții protejează organismul de aceste molecule dăunătoare prin captarea și neutralizarea lor, eliminându-le din mediul celular. Se consideră că resveratrolul oferă numeroase beneficii, inclusiv: efecte antiinflamatoare, proprietăți antioxidante, prevenirea aterosclerozei, inhibarea agregării trombocitelor, prevenirea proliferării celulelor canceroase și inițierea apoptozei în celulele canceroase, reducerea riscului de boală Alzheimer, creșterea sensibilității la insulină pentru prevenirea diabetului zaharat și protecția împotriva efectelor negative ale obezității și îmbătrânirii.
Sursa: Financiarul.ro.
