Care a fost fenomenul ciudat surprins pe cer, în Gorj?

De Jurnalul Național Actuale Meteo 221 citiri
8 min citire

Inrolare trafic.ro




 

Peste tot în lume, din varii motive, apar fenomene meteorologice spectaculoase, iar unele dintre ele sunt surprinse în fotografii, sau cu ajutorul unei camere video. Deși nimeni nu se aștepta la așa ceva, un pasionat de fotografii, și care se afla la momentul potrivit la locul potrivit, a surprins fenomenul ciudat pe cer, în Gorj. Ce se ştie despre acest fenomen, cunoscut sub numele de ”norii Cumulonimbus”.

Un pasionat de fotografii a surprins fenomenul ciudat pe cer, în Gorj

Până de curând, în România fenomenele meteo de tipul tornade, de exemplu, nu existau, și erau doar știri la televizor din SUA. Dar, ca urmare a schimbărilor climatice, genul acesta de fenomene au început să fie vizibile și pe teritoriul țării noastre. În ultimii ani, cel puțin, tornadele au fost surprinse de amatori cu ajutorul camerelor video, unele dintre ele fiind spectaculoase, dar fără a genera pagube materiale reale sau pierderi de vieți omenești.

Deși nu este vorba de o tornadă, totuși astăzi vorbim de fenomenul ciudat surprins pe cer, în Gorj, de un amator aflat la momentul potrivit la locul potrivit. Conform explicațiilor specialiștilor în meteo, genul acesta de fenomene apar în anumite condiții. Acet tip de nori, se formează datorită ”convecției a aerului cald, umed și instabil”, spun specialiștii.

„Concret, aerul de la suprafață este încălzit de suprafața solului încălzită de soare și se ridică, iar dacă este prezentă suficientă umiditate atmosferică, ”picăturile de apă se vor condensa pe măsură ce masa de aer întâlnește aer mai rece la altitudini mai mari”.

”Masa de aer în sine se extinde și se răcește pe măsură ce se ridică, datorită scăderii presiunii atmosferice, un proces cunoscut sub numele de răcire adiabatică.

Acest tip de convecție este obișnuit la latitudinile tropicale pe tot parcursul anului și în timpul sezonului de vară la latitudini mai mari.”, spun meteorologii.

Cu alte cuvinte, fenomenul ciudat surprins pe cer, în Gorj, este cunoscut sub numele de ”norii Cumulonimbus”.

După apariția norilor a urmat prăpăd

Faptul că românul a reușist să suprindă fenomenul ciudat surprins pe cer, în Gorj, este o realziare. Dar, conform specialiștilor, a urmat un adevărat prăpăd, având în vedere că aceste formațiuni de nori sunt urmate, de obicei, de vijelii puternice, grindină și cantități importante de precipitații.

După disiparea norilor, în zona Gorjului, așa cum era de așteptat, au venit ploi tornențiale, vijelii și, din păcate, chiar și grindină.

 

Ce sunt și cum se formează ”norii Cumulonimbus”

”Norii Cumulonimbus”, cunoscuți și sub numele de ”Regele norilor”, există pe toată înălțimea troposferei, fiind de obicei caracterizați de vârful lor înghețat, în formă de nicovală, ia ca și caracteristici, sunt după cum urmează:

Înălțimea bazei: 335 – 1.9812 km
Formă: margini superioare fibroase, vârf de nicovală
Latină: cumulus – grămadă; nimbus – nor de ploaie
Precipitații: ploi puternice și furtuni.

”Norii Cumulonimbus” sunt nori cu mai multe niveluri, cu aspect amenințător, care se extind în turnuri sau penaje înalte pe cer. Cunoscuți mai frecvent sub numele de nori de furtună, cumulonimbus este singurul tip de nor care poate produce grindină, tunete și fulgere.

Baza norului este adesea plată, cu o caracteristică foarte întunecată asemănătoare unui perete care atârnă dedesubt, și se poate afla doar la câteva sute de metri deasupra suprafeței Pământului.

Cum se formează ”norii Cumulonimbus”?

Norii cumulonimbus se nasc prin convecție, crescând adesea din norii cumulus mici deasupra unei suprafețe fierbinți. Aceștia devin din ce în ce mai înalți, până când ajung să reprezinte niște puteri uriașe.

Norii stochează aceeași cantitate de energie ca 10 bombe atomice de mărimea Hiroshima. De asemenea, se pot forma de-a lungul fronturilor reci, ca rezultat al convecției forțate, unde aerul mai blând este forțat să se ridice peste aerul rece care intră.

 

Ce vreme este asociată cu acești nori

”Norii Cumulonimbus” sunt asociați cu fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ploi torențiale puternice, furtuni cu grindină, fulgere și chiar tornade.

Astfel, ”Celulele cumulonimbus individuale se vor disipa de obicei în decurs de o oră, odată ce încep să cadă ploi, ceea ce face ca ploile să fie de scurtă durată și puternice.

Cu toate acestea, furtunile multicelulare sau supercelulare conțin mulți nori Cumulonimbus, iar ploile intense pot dura mult mai mult timp.”, explică specialiștii NASA, care au observat un astfel de fenomen.

Dacă se înregistrează tunete, fulgere sau grindină, norul este un cumulonimbus, mai degrabă decât un nimbostratus. Norii Cumulonimbus au 3 ”speci” distincte, care descriu aspectul capului norului:

Cumulonimbus calvus – partea superioară a cumulonimbusului este umflată, ca un nor cumulus. Picăturile de apă din vârful turnului de nori nu au înghețat pentru a deveni cristale de gheață.
Cumulonimbus capillatus – vârful norului este fibros, dar relativ conținut. Picăturile de apă au început să înghețe, indicând de obicei că a început sau va începe în curând să plouă.
Cumulonimbus incus – partea superioară a norului este fibroasă și în formă de nicovală, deoarece norul a continuat să crească. Dacă norul ajunge în vârful troposferei și dorește în continuare să crească, trebuie să o facă spre exterior, creând pitoreasca nicovală sau ”incus”.

Cât de periculos poate fi acest fenomen meteo

În explicaţiile specialiștilor în meteorologie și ca urmare a cercetărilor NASA, s-a constatat că, pe măsură ce apa din masa de aer care se ridică se condensează și trece din stare gazoasă în stare lichidă, aceasta eliberează energie în mediul înconjurător, încălzind și mai mult aerul din jur și ducând la o mai mare convecție și la ridicarea masei de nori la altitudini mai mari.

Acest lucru duce la apariția ”turnurilor” verticale caracteristice asociate cu ”norii Cumulonimbus”, un exemplu excelent fiind vizibil într-o fotografie realizată de un astronaut.

Dacă este prezentă suficientă umiditate pentru a condensa și încălzi masa de nori prin mai multe cicluri de convecție, un turn se poate ridica până la altitudini de aproximativ 10 kilometri la latitudini mari și până la 20 de kilometri la tropice înainte de a întâlni o regiune a atmosferei cunoscută sub numele de tropopause, granița dintre troposferă și stratosferă.

 

Fotografiile făcute de NASA asupra unui astfel de fenomen au fost făcute dintr-un punct de vedere care era înclinat față de verticală, în loc să privească direct în jos, spre suprafața Pământului.

NASA a precizat că imaginea realizată în timp ce Stația Spațială Internațională se afla deasupra Africii de Vest (vezi galeria), în apropierea graniței dintre Senegal și Mali, arată un nor de nicovală complet format, cu numeroase turnuri cumulonimbus mai mici care se ridică în apropierea lui.

Nivelurile ridicate de energie ale acestor sisteme de furtuni le fac de obicei periculoase din cauza precipitațiilor abundente asociate, a fulgerelor, a vitezelor mari ale vântului și a posibilelor tornade.

Sursa – playtech.ro