Care a fost producţia de cereale a României în anul 2020

Foto: agrostandar.ro
0 108

Din cauza lipsei infrastructurii de irigaţii, într-un an 2020, considerat anul cel mai secetos din ultima vreme şi după doi ani în care România a reuşit să se claseze pe primul loc în Uniunea Europeană la producţiile de floarea soarelui şi porumb, anul acesta recoltele s-au redus, unele chiar la jumătate, pe fondul secetei prelungite şi al lipsei infrastructurii de irigaţii.

În contextul anului trecut, când producţia totală de cereale a României a fost de 30,4 milioane de tone, recoltată de pe o suprafaţă de 5,56 milioane hectare, anul acesta a ajuns la doar 17,03 milioane de tone, de aproape două ori mai mică, la o suprafaţă uşor redusă faţă de 2019, de circa 5,34 milioane hectare. Randamentul a înregistrat, de asemenea, un recul, de la 5.461 kg/ha în 2019, la 3.188 kg/ha.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise la solicitarea AGERPRES, producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut. Producţii reduse s-au mai înregistrat în acest an şi la orz – 727.377 tone, faţă de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaică – 279.039 tone (539.558 tone în 2019) şi ovăz – 187.522 tone (361.573 tone anul trecut).

Anul acesta, nîici în ceea ce priveşte plantele oleaginoase situaţia nu a stat mai bine. Dacă în 2019, cu o recoltă de 3,56 milioane de tone, România „a bifat” cea mai mare producţie de floarea soarelui din Uniunea Europeană, în 2020 a atins doar 1,84 milioane de tone de pe o suprafaţă însămânţată uşor mai mică faţă de 2019, respectiv 1,21 milioane hectare (1,28 milioane ha anul trecut), şi un randament de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha anul trecut. La rapiţă, reducerea nu a fost atât de drastică, conform statisticii MADR, în condiţiile în care în 2019 s-au obţinut 798.215 tone, iar anul acesta 663.710 tone.

În schimb, producţia de porumb boabe a României a înregistrat un recul cu circa 45% din cauza secetei în 2020, totalizând 9,63 milioane de tone, comparativ cu recolta de peste 17,43 milioane de tone a anului trecut, dar totuşi o cantitate suficientă cât să acopere necesarul intern de porumb boabe estimat la 4,5 milioane de tone. Suprafaţa însămânţată a fost de 2,61 milioane hectare, cu doar 63.000 de hectare sub cea din 2019, însă randamentul a coborât la 3.695 kg/ha, faţă de 6.508 kg/ha.

„Anul agricol 2019-2020 a fost marcat de manifestarea fenomenului de secetă pedologică la nivelul tuturor regiunilor agricole, situaţie care a determinat o scădere a producţiilor medii la hectar faţă de anul 2019 cu circa 40% la cereale, circa 60% la plantele uleioase şi 45% la legume. În ceea ce priveşte sectorul pomicol, producţiile medii sunt în scădere cu circa 31% faţă de anul anterior, iar randamentele la hectar pentru struguri sunt în scădere cu circa 6% faţă de anul 2019”, au transmis reprezentanţii MADR.

În anul 2020, nici sectorul zootehnic nu a stat mai bine în 2020, cele mai recente date ale MADR valabile în perioada ianuarie-octombrie 2020 arată că efectivele de animale au scăzut, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cu 1,42% la bovine, cu 1,26% la ovine/caprine, cu 3,99% la suine, 14,66% la păsări şi 0,90% la familiile de albine.

În perioada analizată, producţiile de carne au scăzut la bovine şi la păsări, cu 16,09% respectiv cu 3,42%, dar au crescut la suine cu 3,78% şi la ovine/caprine cu 0,47%. Şi producţiile de miere şi de ouă au înregistrat un avans cu 18,95%, respectiv 0,96%, în primele 10 luni din acest an, însă producţia de lapte a scăzut cu 0,87%.

Din punct de vedere agricol, România şi-a mărit deficitul în comerţul cu produse agroalimentare, numai în primele nouă ale acestui an ajungând la 1,243 miliarde de euro, un plus de 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spunea la finele lunii octombrie că agricultura României are o balanţă comercială deficitară, „care a luat-o la trap nu la galop, începând de prin anii 2015-2016”.

Potrivit MADR, cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în ţările intra şi extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare faţă de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare. Carnea de porc ocupă de mai bine de 20 de ani prima poziţie în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020 au fost aduse aproape 192.000 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro.

În ceea ce priveşte exporturile, cele mai mari încasări au fost obţinute din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se în acest an, la nouă luni, porumbul, cu o valoare de 747,26 milioane de euro şi o cantitate de peste 3,89 de milioane de tone. Grâul şi meslinul ocupă locul al doilea cu 3,75 milioane de tone şi încasări 723,36 milioane de euro.

În primele nouă luni din acest an s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone.

În contextul agro-financiar, potrivit datelor transmise de MADR, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a efectuat în acest an plăţi totale în valoare de peste 1,4 miliarde de euro, depăşind astfel ţinta de un miliard de euro asumată la începutul anului.

Până în prezent, toate plăţile efectuate de AFIR prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) au depăşit 7 miliarde de euro, iar din această sumă, 5,2 miliarde euro reprezintă valoarea rambursată aprobată de Comisia Europeană, ceea ce ridică gradul de absorbţie al PNDR 2020 la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite, peste 3,6 miliarde de euro au fost efectuate pentru proiectele de investiţii în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor, pentru acţiunile şi investiţiile Grupurilor de Acţiune Locală, pentru investiţii de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

De asemenea, prin măsurile delegate către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost efectuate plăţile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde miliarde de euro.

În total, au fost depuse 73.690 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat 9,6 miliarde de euro. Dintre acestea, 47.539 de cereri, cu o valoare de 5,4 miliarde de euro, au fost selectate pentru finanţare. Cele 63.431 de contracte încheiate de AFIR cu beneficiarii PNDR 2014-2020 însumează 5,5 miliarde de euro, aici fiind cuprinse şi contractele de finanţare preluate prin procedura de tranziţie din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

În ceea ce priveşte plăţile efectuate de APIA, în anul financiar 2020, Comisia Europeană a rambursat din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) suma de 1,896 miliarde de euro, procentul de absorbţie pentru plăţile directe în Campania 2019 fiind de 98,57%.

Referitor la măsurile de dezvoltare rurală delegate de AFIR, prin intermediul declaraţiilor trimestriale de cheltuieli aferente anului financiar 2020, România a solicitat Comisiei Europene suma de 487,91 milioane de euro, reprezentând plăţi efectuate de APIA şi doar contribuţia Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), fără cofinanţare naţională.

În ceea ce priveşte suma plătită din Bugetul Naţional (BN) în anul financiar 2020, aceasta se ridică la 688,75 milioane de euro, sumă ce conţine şi cofinanţarea măsurile de dezvoltare rurală menţionate anterior.

Începând cu data de 16 octombrie 2020, până la data de 15 decembrie 2020, APIA a autorizat la plată suma de 1,79 miliarde de euro din FEGA, FEADR şi cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN), iar 1,07 miliarde de euro din sumă urmează să fie rambursată de către Comisia Europeana la data de 5 ianuarie 2021.

Sintetic, situaţia sumelor pe fonduri aferentă perioadei 16 octombrie 2019 – 15 decembrie 2020 arată că suma totală plătită din totalul fondurilor gestionate de APIA se ridică 4,86 miliarde de euro, din care prin FEGA 3,247 miliarde de euro, prin FEADR 818,72 milioane de euro, iar din bugetul naţional 797,15 milioane de euro.

Programul operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 are în prezent o rată de absorbţie de 35,62%, în condiţiile în care sumele declarate la CE sunt de 79,3 milioane de euro, 59,9 milioane de euro provenind din fondurile FEPAM (Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime).

În data de 8 decembrie 2020, Direcţia Generală – AMPOPAM a depus o nouă declaraţie de cheltuieli , care este în proces de verificare în vederea transmiterii către Comisia Europeană, cu o valoare publică de 4,14 milioane de euro, din care 3,1 milioane de euro FEPAM. „Dacă toate aceste cheltuieli vor fi transmise CE, rata de absorbţie va ajunge la 37,46%. De la începutul implementării POPAM 2014- 2020 şi până în prezent, pentru acest program nu au existat dezangajări automate, conform regulii n+3”, spun reprezentanţii MADR.

Conform datelor Comisiei Europene, media plăţilor intermediare efectuate de CE către statele membre este de 31%.

Anul 2020 a fost şi anul în care au avut loc  negocierile Politicii Agricole Comune şi Mecanismului Financiar Multianual, negocieri care nu au fost deloc uşoare, Brexitul având un rol important care a creat probleme legate de buget, inclusiv României.

„Negocierile principale ale noastre au fost cele care interesau direct fermierul: să menţinem sprijinul cuplat voluntar, pentru că majoritatea ţărilor nu au acest sprijin care se dă din bani europeni şi nu erau de acord să continuăm, menţinerea Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT) care trebuia să se închidă în 2020, schimbarea datei de referinţă pentru plata ANT şi relaxarea condiţiilor pentru eco-scheme. Erau foarte multe priorităţi, iar când faci negocieri, dacă ai zece şi obţii opt, nu este rău”, a spus recent Oros.

În opinia sa, agricultura românească încă se confruntă cu o proprietate polarizată, un grad de asociere foarte slab, un sistem de irigaţii „nefuncţional şi aproape distrus”, cu îmbătrânirea populaţiei din mediul rural, dar şi cu o balanţă comercială deficitară, context în care „va trebui să facem ceva”. Poate începând din anul 2021.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

x