Care este planul care schimbă regulile pentru migranți în Europa?
Comisia Europeană propune relocarea a 30.000 de solicitanți de azil din aceste patru țări, oferind și variante financiare pentru statele care nu doresc să primească migranți.
În prezent, problema migrației rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru Uniunea Europeană. Recent, patru țări mediteraneene au devenit centrul unei noi inițiative europene care urmărește să gestioneze mai eficient sosirile solicitanților de azil. Cum va funcționa acest sistem și ce efecte va avea asupra statelor membre?
Reformă bazată pe solidaritate între statele membre
În anul 2024, Uniunea Europeană a aprobat o reformă importantă a politicii de azil, cu scopul de a reduce presiunea asupra țărilor aflate la granițele externe ale Uniunii. Noul sistem, construit pe principiul solidarității, oferă statelor membre două opțiuni: fie acceptă o parte dintre migranții relocați, fie plătesc 20.000 de euro pentru fiecare migrant pe care nu îl primesc.
Italia, Spania, Grecia și Cipru sunt primele țări care vor primi acest sprijin, deoarece Comisia Europeană a constatat că ele au avut un număr foarte mare de sosiri în ultimul an. Aceste sosiri au avut loc atât prin operațiuni de salvare pe mare, cât și prin rutele clasice de migrație.
În contextul noilor reguli, cel puțin 30.000 de migranți ar urma să fie relocați anual din aceste patru țări către alte state membre. Numărul exact și modul de repartizare vor fi stabilite până la sfârșitul anului. Totuși, deja există nemulțumiri și discuții aprinse între statele membre.
Care sunt provocările în negocierile dintre statele membre
Negocierile pentru această decizie au fost amânate cu o lună, deoarece unele state membre au dorit să influențeze propunerile Comisiei Europene. Țări precum Austria, Ungaria sau Polonia s-au opus de-a lungul timpului redistribuirii migranților și preferă alte soluții.
Comisia Europeană a transmis că Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an.
Spania și Italia se confruntă, de asemenea, cu o puternică presiune migratorie, din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de căutare și salvare pe mare în aceeași perioadă.
Care sunt reacțiile și opiniile privind noua reformă
Comisia Europeană a lansat o invitație la dezbatere pentru toate cele 27 de state membre. Discuțiile sunt intense, mai ales că unele state, în special din Europa Centrală și de Est, preferă să contribuie financiar, evitând să primească solicitanți de azil.
Organizațiile neguvernamentale consideră că această inițiativă este un pas înainte, dar atrag atenția că numărul de 30.000 de locuri este prea mic față de nevoile reale. În 2023, peste 120.000 de persoane au cerut azil în Italia, Spania, Grecia și Cipru, ceea ce arată cât de mare este provocarea.
Ce urmează pentru politica de migrație a UE
Până la sfârșitul anului, Uniunea Europeană trebuie să stabilească detaliile privind redistribuirea migranților și criteriile de repartizare. Există însă temeri că, dacă majoritatea statelor aleg să plătească în loc să primească migranți, banii vor fi folosiți pentru centre de procesare sau pentru măsuri de returnare, soluții care nu rezolvă pe termen lung problema presiunii migratorii.
În perioada următoare presiunea migratorie nu va dispărea, având în vedere conflictele din Orientul Mijlociu și Africa, schimbările climatice și rețelele de traficanți care mențin fluxurile constante spre Europa. Uniunea Europeană va trebui să găsească soluții pe termen lung pentru a face față acestor provocări.
În acest sens, toți ochii vor fi ațintiți asupra negocierilor dintre statele membre. Decizia finală va influența nu doar viitorul politicii de migrație, ci și relațiile dintre țările europene.
