Care este porecla pe care o avea Ion Creangă?

De Jurnalul Național Actuale Educaţie 156 citiri
5 min citire




Multți dintre noi am crescut, pe când eram mici, cu poveștile scrise de marele Ion Creangă. De la ”Amintiri din Copilărie” și până la ”Povestea Porcului”, toate ne erau citite de bunici, și mai târziu le-am învățat și la școală. Sunt multe de spus despre marele povestitor, dar puțini sunt aceia care știu porecla pe care o avea Ion Creangă.

Ion Creangă, de la diacon exclus din bisaerică, la mare le povestitor

După cum bine se știe, Ion Ștefănescu, după numele de botez, se  presupune că s-ar fi născut în 1837, la data de 1 martie, deși mulți sunt cei care au cercetat viața marelui povestitor și încă mai dezbat care este cu adevărat data la care s-ar fi născut.

De mic, așa cum se știe, Ionică a fost un copil neastâmpărat, așa că mama sa, Smaranda, avea să-l trimită la bunicul său în Pipirig, pentru a învăța la ”Şcoala de catihetică” din Fălticeni pentru a deveni preot, dar aici nu avea să stea mult, având în vedere că se va desființa respectiva școală, asftel mutându-se la Socola, unde avea să urmeze cursurile Seminarului teologic ”Veniamin Costachi”.

Divorțul, și întâlnirea cu Eminescu

Este momentul în care ia decizia să se căsătorească cu fiica preotului de la Biserica ”Patruzeci de Sfinți”din Iași, Ioan Grigoriu, dar nu va rezista mult, divorțând de aceasta, iar ulterior, deși diacon în biserică, va fi exclus după ce se constată divorțul și că ar fi tras cu pușca după ciori. La intervențiile lui Titu Maiorescu, deși nu îl agrea absolut deloc, avea să fie adus în școală unde va preda limba română până aproape de finalul vieții.

După o lungă perioadă de pelerinaj, și luând numele mamei de fată, acum Ion Creangă îl va cunoaște pe Mihail Eminescu, după ce acesta din urmă avea să-i facă o inspecție la orele sale de curs, în anul 1874. Creangă avea 37 de ani, iar Eminescu 24 de ani. Din acel moment prietenia celor doi este deja de legendă.

Mihai Eminescu și Ion Creangă, aveau să piară la șase luni distanță, unul după celălalt.

Marele poet este cel care avea să-l convingă pe Ion Creangă să așterne pe hârtie poveștile pe care le spunea în cadrul întâlnirilor de la Junimea, iar prima poveste avea să fie, conform datelor vremii, ”Soacra cu trei nurori”. Dar, după cum relata bunul său amic, Grigore Ion Alexandrescu, Ion Creangă, pe lângă harul de povestitor, avea și mai multe porecle prin mahalele Ieșului și prin Humuleștii lui dragi.

Care era porecla pe care o avea Ion Creangă

Din păcate, din cauza unor probleme de sănătate, în iarna anului 1889, exact în ultima zi, la doar 52 de ani, marele Ion Creangă avea să moară, la șase luni după moartea prietenului său, Mihail Eminescu în sanatoriul doctorului Șuțu din București, pe 15 iunie același an.

De la moartea lui Creangă aveau să treacă 10 până când Grigore Ion Alexandrescu avea să publice câteva lucruri inedite despre marele povestitor, printre care și porecla pe care o avea Ion Creangă, textul fiind publicat în revista ”Șezătoarea”:

”Oamenii îi puneau mai multe porecle. Junimiştii îi ziceau Popa Smîntînă şi la moartea lui am găsit într-o ladă o păpuşă în formă cu potcap în cap, pe care era scris `popa smîntînă`.

La mahala îi ziceau `răspopitul Creangă`, bătăuşii la alegeri îi ziceau `popa dracu`, şi toată lumea făcea haz de dînsu, dar cînd cineva avea vreo nevoe, mai cu seamă din sărăcie, tot la dînsul alerga“, scria Grig. I. Alexandrescu în numărul 12 al revistei, conform Historia.

Opera marelui Ion Creangă a rămas în istoria literaturii române. George Călinescu afirma la un moment dat despre Creangă că a fost ”admirabil și incomod, dându-ne o definiție succintă și aforistică a geniului.”

Sursa – playtech.ro