Care este raportul dintre retailul alimentar românesc şi multinaţionalele în România?
În urma unui raport, se arată că retailul alimentar din România a ajuns într-un punct critic: jucătorii cu capital românesc aproape că au dispărut, lăsând loc marilor grupuri internaționale. Astfel, analiza realizată de Big Read by Termene arată că dintr-o piață estimată la 150 de miliarde de lei în 2024, doar aproximativ 2% mai este acoperit de retaileri români, restul fiind dominat de multinaționale.
Retailul alimentar românesc 2%, multinaționalele 85% din piață
Ultimii zece ani a adus o consolidare agresivă în piață, prin care lanțurile internaționale au preluat sau eliminat competiția locală. Marile grupuri au acționat coordonat, blocând spațiile comerciale din zonele centrale și impunând standarde de achiziție și logistică imposibil de egalat de firmele autohtone.
De la Artima, cumpărată de Carrefour încă din 2007, până la falimente răsunătoare precum Minimax Discount și Mic.Ro, care au lăsat pierderi de peste 125 milioane lei, procesul a împins retailerii români către periferia pieței. Printre rețelele dispărute sau marginalizate se numără nume cunoscute precum Succes, Nic, Ethos, Albinuța, Pic sau Zanfir.
Cazul Remarkt Magazine, format din unitățile Real rămase în afara tranzacției Auchan, este grăitor: ani de zile a oscilat între pierderi și profituri mici, nereușind să devină un jucător relevant. În acest context, întrebarea care se pune este: cine mai rezistă pe piață și cine domină competiția?
Cine mai rezistă pe piață și cine domină competiția?
Azi, doar câțiva retaileri români au reușit să se mențină pe linia de plutire. La Cocoș (1,17 miliarde lei cifră de afaceri), Unicarm Supermarket (811 milioane lei), Annabella (683 milioane lei) și Diana (468 milioane lei) împreună însumează abia 3 miliarde lei, adică mai puțin de o cincime din veniturile Profi și doar 2% din piața totală. Această statistică ilustrează clar mărcile care încă reușesc să supraviețuiască în fața competitorilor internaționali.
În contrast, liderii globali domină autoritar. Kaufland și Lidl, aparținând grupului german Schwarz, dețin împreună aproape 29% din piață, iar în parteneriatele cu Ahold/Profi, Carrefour, Metro și Rewe, cota cumulată depășește 85%. Această putere vine din accesul la capital ieftin, logistică integrată de excepție, branduri proprii puternice și o disciplină operațională remarcabilă care reduce costurile și fidelizează clienții.
În fața acestei „mașinării” bine unse, un retailer român fără resurse comparabile cumpără mai scump, vinde mai puțin diversificat și plătește scump orice greșeală. Această situație creează un mediu competitiv extrem de provocator pentru companiile autohtone, dar există și oportunități de creștere.
Șansele de supraviețuire pentru capitalul autohton
Totuși, există segmente unde firmele românești pot rezista. Nișele de proximitate – magazine de cartier, brutării, măcelării sau unități tip ready-to-eat – au potențial de creștere datorită legăturii directe cu comunitatea. Modelele de tip hard-discount local și integrarea pe verticală, așa cum practică Unicarm sau Diana, pot oferi avantaje competitive.
Un alt pas esențial ar fi formarea de alianțe de achiziții și IT, care să permită accesul la prețuri și tehnologii comparabile cu ale marilor lanțuri. Accesul la finanțare, guvernanța profesionistă și digitalizarea operațiunilor devin, la rândul lor, factori decisivi pentru a limita pierderile și a optimiza rotația stocurilor.
Din datele analizei, se estimează că viitorul pe următorii 3–5 ani depinde de capacitatea retailerilor locali de a se organiza în platforme comune și de a-și defini nișe clare, bazate pe calitate și servicii, nu doar pe preț. Această strategie este crucială pentru a asigura o prezență mai puternică pe o piață dominată de competitorii internaționali.
Fără alianțe și investiții în tehnologie, ponderea de 2% va rămâne plafonul maxim. Dar cu strategie și disciplină, cota autohtonă ar putea crește treptat la 4–5%, suficient cât să ofere consumatorilor o alternativă reală într-o piață dominată de multinaționale, unde cerințele de bază sunt aceleași: prețuri accesibile, prospețime și încredere, conchide Big Read by Termene.
Sursa: financiarul.ro
