Ce prevede Legea 141/2025 despre modul de calcul al tarifului orar pentru profesori

Pentru anul şcolar 2025-2026, profesorii din învățământul preuniversitar care doresc să predea în regim de plată cu ora (PCO) au la dispoziție zilele de 28 și 29 august 2025 pentru a-și depune dosarele direct la unitățile școlare. În aceeași perioadă, vor fi organizate și interviurile pentru repartizarea posturilor.

Noutatea acestui an este aplicarea Legii 141/2025, care intră în vigoare la 1 septembrie și schimbă fundamental modul de calcul al tarifului orar, reducând semnificativ sumele primite de profesori pentru orele suplimentare.

Această modificare legislativă a generat deja controverse în rândul cadrelor didactice și al sindicatelor, mai ales în contextul în care tariful orar va scădea sub salariul minim.

Ce impact are asupra elevilor?

Noua formulă de calcul prevede ca tariful la PCO să fie stabilit pe baza salariului de bază al profesorului încadrat, ținând cont de gradul didactic, vechimea în învățământ și gradațiile aferente. La acesta se pot adăuga, unde este cazul, sporurile pentru predare simultană, învățământ special, zone izolate, activitate în penitenciare sau pentru suprasolicitare neuropsihică. Textul legii este explicit, având în vedere anumite clauze referitoare la modul în care se vor calcula salariile.

Practic, articolul 51 din legea recent adoptată stipulează foarte clar modalitatea de stabilire a tarifului orar:

„Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic corespunzător, cu majorările/sporurile aplicabile.”

Aceasta înseamnă că printre altele, un profesor debutant, chiar și cu un master didactic, va ajunge să fie remunerat cu 22 de lei brut/oră, o sumă similară cu cea a unui zilier necalificat. Acest lucru ridică întrebări serioase în privința sustenabilității și atractivității acestei meserii.

Calendarul pentru atribuirea orelor PCO

Procedura oficială pentru atribuirea orelor de plată cu ora se va desfășura conform următorului calendar:

• 28-29 august 2025 – depunerea dosarelor și interviurile la școli;
• 1 septembrie 2025 – atribuirea orelor libere profesorilor titulari, celor angajați pe durata viabilității postului, asociaților și pensionarilor;
• 1-2 septembrie 2025 – transmiterea situațiilor cu orele ocupate sau vacante la inspectoratele școlare;
• 2-4 septembrie 2025 – emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare.Inspectoratul Școlar Timiș a subliniat că avizul medical cerut în dosar trebuie să fie emis exclusiv de medicina muncii după 1 iunie 2025, ceea ce complică și mai mult procesul de angajare.
  

  Care sunt nemulțumirile și consecințele în sistemul educațional?

  Modificările introduse de Legea 141/2025 dau naștere unor restricții clare: personalul de conducere din inspectorate, unități de învățământ și instituții extrașcolare nu poate desfășura activități didactice în regim PCO. Excepțiile sunt foarte limitate, fiind aplicabile doar în situația în care nu există profesori calificați. Aceste restricții fac ca și mai multe ore să rămână neacoperite, punând presiune pe un sistem educațional deja afectat.

  Reacțiile sindicatelor au fost extrem de critice. Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a avertizat că „în toamnă nu vor fi la plata cu ora profesori. Vor rămâne zeci de mii de copii, sute de mii de copii, fără dascăli.” Aceste declarații ilustrează o realitate sumbră, îngrijorătoare pentru elevi și părinți.

  Cornelia Popa Stavri, președintele Sindicatului Independent din Învățământul Preuniversitar Sector 4, a subliniat de asemenea că reducerea tarifului „va afecta calitatea actului de predare-învățare-evaluare”. Aceasta este o problemă esențială, dat fiind că educația de calitate este un pilon fundamental al dezvoltării societății.

  Profesorii din teren confirmă aceste temeri. Adrian Balog, de la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, a explicat că mulți colegi nu vor mai accepta ore suplimentare, deoarece veniturile obținute nu acoperă nici măcar costurile de transport. De asemenea, cei care doresc să continue să predea se confruntă cu dilema de a accepta salarii care nu reflectă nivelul lor de pregătire și experiență.

  Contextul economic complicat

  Situația este și mai complicată în contextul economic actual. Conform HG 1506/2024, numărul mediu lunar de ore lucrătoare este de 165,33, iar salariul minim brut pe economie pentru 2025 se ridică la 4.050 lei. Această realitate conduce la o situație în care anumiți profesori vor ajunge să fie plătiți sub pragul orar al salariului minim, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei măsuri legislative.

  În explicaţiile sale, ministrul Educației, Daniel David, a răspuns criticilor afirmând că „este un calcul corect și atât își permite în acest moment țara”. Totuși, sindicatele și experții în educație critică acest raționament, subliniind lipsa unei analize de impact și riscurile asociate cu această schimbare drastică.

  Această situație ar putea lăsa mii de ore neacoperite, lăsând elevii fără profesori la începutul anului școlar, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra educației și dezvoltării lor. Îngrijorările exprimate de profesori și sindicate sunt legitime, iar viitorul învățământului preuniversitar din România se află la răscrucea unor decizii critice.

  Care va fi impactul pe termen lung asupra educației?

  Pe termen lung, reducerea tarifelor per oră și introducerea unor restricții mai ample pot duce la o criză a resurselor umane în domeniul educațional. Tinerii profesioniști care ar fi putut fi atrași în învățământ, având în vedere potențialul lor de dezvoltare profesională, pot fi descurajați să se angajeze în acest domeniu.

• Acest lucru nu doar că afectează calitatea educației, dar contribuie și la o imagine defavorabilă asupra carierei didactice ca opțiune viabilă pentru tineri.

  Cu toate acestea, rămâne de văzut cum se va adapta sistemul educațional în fața acestor provocări și ce măsuri pot fi adoptate pentru a asigura nu doar sustenabilitatea, dar și calitatea învățământului românesc în anii următori.

• Timpul va demonstra volatilitatea acestor schimbări și efectele lor asupra viitorului educației în România.

Sursa: financiarul.ro